Scrisoare de mai
Îți scriu această ultimă scrisoare,
Când stropi de mai se bat de geamul rece,
O ploaie lungă-n noapte se revarsă,
Iar timpul nostru fără rost se trece.
Pe străzi pustii s-aprind lumini de ceară,
Iar umbra mea pe ziduri se lungește,
Mă-ntreb a câta oară-n astă seară
De ce destinul crud ne despărțește.
Te caut în parfumul de salcâm,
Ce-acum se stinge-n picături amare,
Pășesc pierdut pe singurul meu drum,
Fără speranță de ninsori de floare.
Trecut-au zile, luni și ani la rând
De când n-am mai văzut a ta lumină,
Rămân uitat și singur înserând,
Cu inima de dor și jale plină.
Și plouă trist peste pământul ud,
Cum plânge cerul vremilor trecute,
În șoapta nopții glasul ți-l aud,
Pierdut în amintirile pierdute.
O, de-ai veni ca-n timpurile vechi,
Să-mi mângâi fruntea plină de suspine,
Dar bat doar stropii ritmic în urechi
Și nicio șoaptă nu mai vine.
Se stinge-n zare ultima scânteie,
Amurgul rece cade peste noi,
Rămâi o umbră pe o tristă alee,
Iar eu un călător bătut de ploi.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: antonia simon ![]()
Data postării: 21 mai
Adăugat la favorite: 8
Comentarii: 2
Timp de citire: ~2 min.
Vizualizări: 234
Alte poezii ale autorului
Categorii
Poezii de dragoste
Poezii de despărţire
Poezii despre natura
Poezii de primavara
Poezii dedicate Mamei
Poezii pentru copii
Casa Părintească
Poezii pentru tata
Poezii despre animale
Poezii despre moarte
Poezii filozofice
Poezii confesive
Poezii triste
Poezii motivaționale
Proza
Colinde
Poezii comice
Poezii patriotice
Poezii de 8 Martie
Poezii de Paște
Poezii de Anul Nou
Poezii diverse
Gânduri
Dedicaţii
Felicitări
Poezii de prietenie
Comentarii 2
antonia simon
Victoria