Treceri în pași temporali
Flacăra-mi se-nclină-n calea viguroasei expirații
Ce cu șuier îi urmează sorții unui veac trecând,
Unui far al depărtării, din vechime luminând,
Flama pală i-o scufundă în crepuscul de striații.
Între veșnicele datini, ce ne suflă în neștire,
Eu sunt firul mic din praful anilor ce-acum se sting,
Laolaltă cu pecetea morții-n care mă înting
Slovele de pe o foaie ce își pierde din albire.
Se-ntrevede cum așteaptă mâna beznei să m-apuce,
Iar din liniști fulminante se distinge-un ticăit,
Care urcă înspre zero ceasu-n ritm necontenit
Și amar recită cânturi ale zilelor caduce.
Категория: Стихи о смерти
Все стихи автора: Rareș Gireadă
Дата публикации: 1 августа 2024
Просмотры: 203
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Imi esti
Поэма: Timp
(foto) Inspirată de poezia lui Stănescu. Moldoveanca Irina Madan și-a lansat colecția de paltoane pictate manual la Fashion Week San Diego
Поэма: O pâine
Поэма: As vrea o..
Scriitorul Alexandru Cosmescu a fost comemorat la 95 de ani de la naştere
Поэма: Pentru o veșnicie
Поэма: Mai poate fi iubită România?
Federico Moccia, autorul cărţii „Trei metri deasupra cerului” a fost invitat la Chişinău. Cine este el?