Arta mea…
Arta mea se rezumă în nimicnicie,
în nopți nedormite, în sticle goale,
șiruri de fumegânde țigarete, în suferințe reprimate,
în gemete nebănuite și cântece de requiem...
Lirica mea șade în morți, în vii supărări,
disfuncții și destine distruse...
Nu știu de unde vine această estetică de nedescris în rău,
din ce somn se scoală coșmarul creației în mine,
de unde izvorăsc febrilele stihuri cernite
precum cearcănele sub ochi șezând.
Miasme în mine se învârt,
curent horific prin mintea mea trece —
elegii pe portativ mi-au încremenit
și în veci nu par să aibă să mai plece...
Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: Rareș Gireadă
Data postării: 6 august 2024
Vizualizări: 185
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Dacă aș fi moartă, m-ar iubi?
Poem: Te-am scos din poezii
Literatura, muzica și teatrul, la cea de-a treia lansare a lui Vitali Cipileaga. Scriitorul își prezintă noul roman
Poem: Dar, cine?
Poem: De n-aș avea…
Un muzeu dedicat poetului Grigore Vieru va fi deschis în Capitală
Poem: Luptând
Poem: Degringoladă
Eminescu în italiană. Un volum de versuri ale poetului a fost lansat la Chişinău