Autorul Autor neidentificat
Total
9 creaţiiCreaţii aleatorii :)
Curajul mă desparte
Curajul mă desparte,
De al meu înger sfânt,
Şi tot ce el împarte,
E strâns într-un cuvânt.
Iar în atâtea întâlniri,
Ce le-am avut cu ea,
A ochilor priviri,
Păreau de catifea.
Şi ale noastre mângâieri,
Ce-s dulci plutiri de fulg,
Ca picurii de ceri,
Fierbinţi pe trup se scurg.
Iar glasul ei abia şoptit,
Sărutul dat pe ascuns,
Mă arde ca un foc mocnit,
Şi-n suflet mi-a pătruns.
Curajul mă desparte,
Şi vorba nerostită …
Adio, stea de noapte!
Adio, preaiubită!
Sub stele- Hotel Cișmigiu
Locuiesc într-o hrubă la cap de coridor.
Sunt răcit și mi-e foame și nu am chior de ban,
Fericirea-i la bursă dar nici p-aia n-o am!
Și nu dau pe ochi frumoși vodcă la omenia,
Mișună presa-n strada și e plin de țigani!
E gunoi și e cu*ve da' și alea vrea bani.
Say Such a lovely place,
Such a lovely place,
E ca un sicriu.
Hotel Cișmigiu
Îmi e frică și tremur
Îmi e frică și tremur
De un nou cutremur
Cu un rictus de hienă care-așa a înghețat!
Mi-ai distrus tinerețea sănătatea la fel!
Fir-ai al dracului de buncăr care-ți zice hotel!
Aicea nu-i de mine eu sunt un delicat,
Vreau o toaleta normală și un duș cât de cât!
Americanii-s de vina!
Say Such a lovely place
Such a lovely place
E ca un sicriu
Hotel Cișmigiu
Îmi e frică și tremur
Îmi e frică și tremur
De un nou cutremur
Manuscrisele durerii
Navele nu pleacă doar ca să se-ntoarcă,
Există drumuri lungi fără popas,
Când dorul urcă sufletul în barcă
Și lasă-n urmă vechiul tău atlas.
Sunt oameni mulți ce te ridică-n slavă,
Să vezi splendoare în noroiul crud,
Să scrii cu aur pe o filă gravă
Un manuscris pe care sfinții-l aud.
Dar nicio ancoră nu e pe veci sortită
Să prindă rădăcini în cerul înalt,
Când cartea serii este mărginită,
Rămâi pe malul celălalt, schimbat.
Eșecul nu-i o vamă la plecare,
Nici vreo cerneală ce s-a scurs greu,
Ci o renaștere prin marea care
Te-a rupt de omul care erai mereu.
Pe pergamentul scris cu multă arsură,
Fiecare rând e un capitol tăios,
Dar nicio pată și nicio ștersătură
Nu a lăsat destinul tău pe dos.
Nu trebuia ca umbra să rămână,
Ci doar să-ți schimbe mersul pe pământ,
Să-ți lase o peniță nouă în mână,
Exact în locul unde ești și sunt.
Cad sufletele goale .
Ne naștem din fire
Din surâsul primăverii,
Însetați de iubire
Până n cerul gurii
Și pornim la drum,
Râvnind o jumătate,
Purtați de zbucium
Spre o zeitate...
Ne amorezăm în pripă,
Cuprinși de amețeală
Și fericirea se -nfiripă
Prin piele, senzuală. .
Cu fiori de fierbințeală
Ne hrănim din iluzii,
Că făptura ideală
E în spatele oglinzii.
Si din ploaia cu petale,
Și vise sfărâmate
Cad sufletele goale
Cu aripile tăiate ..
Nu e vina ta
Moartea e o simplă alinare,
Când toată viața a fost o asasinare,
Nu vreau sa suferi, mamă,
Dar m-ai născut într-o lume infamă,
Plină de ură si dispreț,
Unde pană și iubirea are un preț.
Nu mai pot sa mă lupt cu viața,
Simt că vine moartea după mine, hoața,
Stau pe gresia rece, plin de sânge,
Trist că durerea purtată nu o pot infrânge.
Cam asta a fost durerea mea,
Si sper să-mi poți ierta cruzimea,
Că te-am lăsat pe acest pământ,
Gândindu-te la al meu mormânt.
Nu plânge
Să nu mai plângi când soarta crudă te-a lovit
Degeaba cauți loc ascuns de realitate
La poarta-nchisă fremătând ai nimerit
Doar o minune va schimba ce nu se poate
Să nu mai plângi tu suflet blând nefericit
Lumina rece ți-a brumat florile toate
Sclipind un astru insolit te-ai rătăcit
Lăsându-ți nopțile să fumege turbate
Să nu mai plângi o primăvară ce-a mințit
Lumea perfectă e în visele din noapte
Hotarul zorilor trecând s-au risipit
Dezvăluid splendoarea zilelor voalate
Să nu mai plângi lacrimă caldă amăgit
Uscând cu sete curg oceanele sărate
Lipsindu-ți buzele de zahărul vrăjit
Amarul picură din rănile crăpate
Să nu mai plângi chiar dacă totul e nimic
Aerul stins respiră orele blazate
Să nu mai plângi ai vrea dar plângi necontenit
Umbletu-ți plânge istovit călcând pe șoapte
Noutăți literare, poezii și ecouri culturale direct pe telefonul tău.
Urmărește canalul
Yin-Yang
anca_nistor
25 octombrie
"Și moartea însăși naște o iubire"- atât de frumos descrisă speranța în continuitatea vieții. 🙏
Străin în sinele său
anca_nistor
24 octombrie
Ai descris perfect omul zilelor noastre, îndepărtat de sinele său autentic, rătăcit în plăcerile și cerințele deșarte ale lumii exterioare. Frumoase v...
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Gabriel Trofin
23 octombrie
Mulțumesc frumos pentru apreciere!
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Silvia Mihalachi
23 octombrie
Și eu cred că sunteți ,,lacrima lui Dumnezeu,,… Dovadă sunt frumoasele , creștine motivații în versurile poeziei, o poezie binecuvântată de Biblie...
Caut un om
Gabriel Trofin
22 octombrie
Mulțumesc frumos Anca... Mă bucur că îți plac versurile mele!
Caut un om
anca_nistor
22 octombrie
Ai un talent desăvârșit! Mulțumesc pentru toate stările pe care reușești să le transpui in vers🙏
Poem
Deea
21 octombrie
Mulțumesc
Sunt singur
anca_nistor
21 octombrie
Profund și răscolitor de frumos descrisă însingurarea .Felicitări!
Catastrofa din mine
Monica P
20 octombrie
Profund și frumos,felicitări!!!💌
Un lup printre oi
Irina Alexandra
18 octombrie
Superb!!!