transfigurări

privind apusul prin prisma rațiunii: neprietenoase sunt păsările; ofilite-s florile; oamenii, din ce în ce mai distanțați, nu se mai recunosc.... și umbra poetului trecând agale printre stele...

cu cât ne depărtăm- spre stânga, de centrul creației divine, valorile umane-și schimbă structura, modifică genomul, inversând sensul forțelor de progres spiritual.

un copil mi-a spus că numerele negative nu-s simpatice.

este adevărat că numerele negative nu-s arătoase, totuși, ele-s necesare-n rostuirea vieții.

lupta pentru a câștiga un loc pe zid, lupta pentru un scor de credit social mare, rupe aripile, dizolvă nemulțumirile.

la toaleta publică, aparatul distribuie hârtie după merit.

neliniști- sculpturi de vânt, vârtejuri rotite de brațele de oțel ale unei caracatițe solare- oglindesc în oglinda brixel, siluete feminine temătoare.

netulburat de sunetul sirenei, vânzătorul de-nghețată, proptit în picioru-i de lemn, privește îndepărtatul zbor al pescărușilor.

aripile se ating, nelăsând loc întristărilor.

muțenia- unei foi albe de hârtie, poate trezi din adâncuri lumini nebănuite de iubire.

muțenia unei foi imaculate înspăimântă tiranul.

disproporționate amurguri aduc- prin arhetipurile așteptării, semințele osificate-ale eroilor... plantându-le, într-un vuiet de tobe, pe aleea principală devastatâ de umbre.

deja ninge... licori amăgitoare pansează vechile răni. până la prima stație,

viespea de mare-i blocată-ntre uși.

mirosim adevătul din toate părțiile...

cine se va înfrupta primul?

ochii hidrei strălucesc în noapte.....

vremea-i cam aspră, cercurile , din cubul lui metratron, se-nvârtesc aiurea...

libertatea-i de vânzare pentru câteva denunțuri.

făra să fie observată, luna-și ascunde amărăciunea printre tufele de coral roșu.

compromisuri pe genunchi, semne zodiacale aruncate-n fumul spiralat de salvie-albastră, gesturi obscene pictate pe treptele parlamentelor, toate aceste indicii-dintr-un scenariu de excape room, intensifică întunericul.

bietul om, împovărat de griji, făcându-și cruce, aprinde candela.

Category: Thoughts

All author's poems: Anișoara Iordache

Date of posting: 28 ноября 2022

Timp de citire: ~4 min.

Views: 1452

Other poems by the author

crochiu liric/14

prin marea dezlănțuită,

vâslim, vâslim,

doar, doar, vom vedea

țărmul.

fără Dumnezeu,

singurătatea-i

o armă de descompunere, de anihilare

a simțămintelor omenești.

More ...

conversații tăcute/4

desfășurări de zile, minute și secunde

pe-ntinderi tumultoase

de ape.

din crisalida,

lepidoptera

ascultă

clocotitoarea tânguire

a prizonierilor

legați cu lanțuri

la mâini și la

picioare.

la ceasul al șaselea,

bătaia din aripi a

unui firav fluture,

va transforma

căderea

într -o victorioasă-nălțare.

More ...

amintiri /1 ( Avram Iancu )

când clopotele cu-ale

lor colinde,

scutură vârfurile brazilor,

din negurile uitate ale-istoriei,

crăișorul munților

vine ca o furtună,

soarta să ne-o limpezească.

aerul să-l facă mai curat.

jertfă pe-altarul iubirii de neam și țară,

ofrandă nepieritoare de credință.

fulgi de zăpadă

îmbracă într-o maramă argintie

sufletele întristate.

mireasma de pâine caldă

îmblânzește vacarmul ulițelor...

harul păcii, ca o ploaie caldă de vară

se revarsă din ceruri.

pruncii au adormit în copaie....

numai

vântul duce spre împărăția cerurilor

o năframă,

un fluier și-o scrisoare.

More ...

reverii/2

asemenea

unei bărci fără cârmă,

o picătură de ploaie

se rostogolește

de-alungul acoperișului.

tânjind

la îmbrățișarea duioasă a unui

crin.

More ...

începătură

rotație

robia

împinge barca credinței

spre curaj-

ciucuri din coroana cu diamante i-atârnă pe umeri.

într-un dans de tobe spaniol,

lanțurile se rup,

încurajând libertatea să-i strălucească-n priviri.

omul-în cercul destinului,

mulțumit cu urcușurile și alunecarile sale,

prins într-un vârtej de orbire,

devine apatic.

dependent de

substanțe,

circumstanțe si nevoi

înainte de apusul soarelui,

iată-l

îngenuncheat,

adulmecând

robia...

More ...

reverii/6

în timp ce

luna se zbate să se desprindă din

brațele desfrunzite de ștejar,

ghemuit langă foc,

un motan

râvnește să se plimbe

printre baloanele colorate de săpun.

More ...

Poems in the same category

Aș vrea

Aș vrea să trăiesc într-o lume-n care

Cuvintele nu-s goale ci-s pline de valoare

Aș vrea să pot să-i cred pe toți pe cuvânt

Să nu fie nevoie de niciun jurământ

Aș vrea să trăiesc singur pe pământ

De singurătate să nu mă-nspăimânt

Pentru că mai bine-s singur pe lume

Decât să mă simt singur în mulțime

More ...

Adu-ți aminte

Când grijile te-apasă greu,

Și sufletul îți e mereu,

În umbra unei zile-n nori,

Cu gânduri triste, trecătoare.

Adu-ți aminte, dragul meu,

Că totul este un ecou,

Al unui ciclu ne-nfrânt,

Ce-aduce soarele curând.

După ploaie, soare vine,

Și-n suflet iarăși e senin,

Natura-și spală-a ei suspine,

Și viața-ți dă un nou destin.

Chiar dacă-acum te simți pierdut,

Și-n lacrimi ochii ți-s scăldați,

Să știi că totul e trecut,

Și zorii noi sunt așteptați.

Căci viața-i roată ce se-nvârte,

Cu urcușuri și coborâșuri,

Dar după noapte, soarele răsare,

Și-ți dă puteri, noi înălțări.

More ...

Ideal și realitate

Mereu am vrut să plec departe
Să tot caut,pășind în nestiință,
De regrete să nu mai am parte,
Să plec rapid,lipsită de umilință.

Credeam că astfel va fi mai bine,
Să tind spre ceva numit un ideal,
Deși n-ar ramâne nimic din mine
Acum să cred doar că tot e ireal.

Și zambete,și ceea ce alții spun,
Cu nici pic de sinceritate în chip
Nici dorință nu am să mă supun,
Să treacă chiar și mai mult timp.

More ...

Flori si Daria

Să visezi la un motor

Tre'să fii visător

Dacă te dobori ușor

Nu uita că poți să zbori

Fără temeri...

Uiți de rele

Dacă cazi,ridică-te

Și adu-ți aminte ...

Că ești doar tu cu tine ...

Fără altă lume toxică în împrejurime

Dacă unul nu te susține...

Crede doar tu în tine

O să vezi ca reușești

Visele sa le îndeplinești

Motorul viselor tale

E acum în depărtare

Eu continui sa visez

Chiar dacă nu reușesc

O sa încerc sa ma calmez

Și visul sa mi-l îndeplinesc

More ...

Suflet sculptat în vers

Vreau să-mi fac din suflet o poezie,

O tristă baladă a unei iubiri trecute,

Sau o romanță c-o dragoste zglobie,

Să-mi aștearnă sentimentele pe hârtie.

Durerea să-mi fie scrisă cu sânge,

Cu-n miros de fier ce transmite tragedie,

Sau să-mi scriu dorințele toate,

Cu lacrimi aurii căzute din stele.

Iubirea vreau să fie scrisă albastru,

Folosind lacrimile unui trist astru,

Sângele unui rege al cerului sacru,

Făcând din cuvinte un trist masacru.

Tristețea vreau să-mi fie scrisă cu șoapte,

Cuvinte ale tuturor sentimentelor deșarte,

Inimi rupte, pline de durerile iubirii profunde,

Ale tuturor viselor ce-au fost cândva spulberate.

Iar când voi rămâne fără hârtie de scris,

Voi folosi zorii pe post de papirus,

Smulgând din mine al dorului virus,

Pentru a-mi scrie tot ce m-a distrus.

More ...

Lucruri mari

Mare lucru e sã ştii

Sã îţi vezi de-a ta lucrare

Şi în dreptul ei sã pui

Semnele de întrebare.

Mare lucru e sã poţi

Sã te-abţii când ai dreptate,

Sã nu cauţi sã-i înveți

Pe cei ce le ştiu pe toate!

Mare lucru sã-ţi cunoşti

Locul tãu în astã lume,

Nerâvnind în niciun fel

O distincţie anume.

Mare lucru e sã vrei

Sã te porţi ca fiu de Rege.

Sprijinind pe cei ce-i dor

Des, picioarele betege.

Mare lucru e sã ai

O ureche ce n-aude

Bârfele şi şoaptele

Celor mai de treabã rude!

More ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.