8  

crochiu liric/14

prin marea dezlănțuită,

vâslim, vâslim,

doar, doar, vom vedea

 țărmul.

 

 

fără Dumnezeu, 

singurătatea-i

o armă de descompunere, de anihilare

a simțămintelor omenești.


Category: Thoughts

All author's poems: Anișoara Iordache poezii.online crochiu liric/14

Date of posting: 12 July 2023

Added in favorites: 1

Comments: 1

Timp de citire: ~1 min.

Views: 1395

Log in and comment!

Comments 1

Crochiuri desenate pe planșeta gândurilor, perceperilor autoarei Anișoara Iordache dintr-o viziune amplă, la gongul din suflet focusându-se precum ,, oglinda-nfiripă/o stranie simetrie/ față de un invizibil reper,, . Autoarea mută șevaletul în spațiul vizual, mental, desenele trăirilor se succed conturând sufletul sensibil , trăitor de frumosul gândirii, privirii și scrisului… chiar și când uneori ,, tristețea -/unor triluri de păsări,/ atinge vârfurile plopilor,,.,, Crochiuri,, de neuitat.

Other poems by the author

flux de poeme naani /54

plictiseli de lună nouă

virusul mutant

tulbură apele-

stingher printre zvonuri

More ...

flux de poeme naani /36

gulag virtual

eliminați din viață reală

închise

porțile existenței

More ...

metamorfozele unui gând/8

tăcerea

cade ca o  scoarță mâncată de molii

peste turnuri de pază.....

 

rulând pe autostrăzi suspendate,

secunda-și pierde

sincronizarea.

 

brățara-ni se spune,

e o alternativă

la suplimente,

pilule,

dezamăgiri și trădări.

 

într-o spirla a morții,

furnicile sinucigașe

nu găsesc

reperul.

 

More ...

fulguiri//2

regele lear,

și astăzi

mai caută un punct de sprijin,

prin gunoaie....

aroma-mbietoare

a ceaiului de mentă.

i-aduce norii

la picioare.

More ...

flux de poeme naani /40

respirația îngerilor

printre salcâmii de mătase

înfioară

grădina

More ...

stări/8

serile-s

din ce în ce mai răcoroase,

oamenii tot mai bățoși.

 

luceferii

tremură-n sclipiri de ape,

barca e dusă de valuri departe.

 

luna-și

întoarce fața spre zilele de-nceput ale facerii,

jinduind

după un culcuș cald

în visele noastre.

 

More ...

Poems in the same category

Ținuta sufletului

 

Mă opresc, o clipă, să caut într-un ieri,

Comoara risipită a altor primăveri.

Dar strâng în palme rodul și tot ce-am învățat,

Păstrând în suflet cerul, curat și neîntinat.

 

O clipă, cât o viață, mai mult sau mai puțin,

Reînvie, prin ceață, fărâme de destin.

Privesc cu mândru zâmbet spre tot ce am clădit,

Un drum croit prin pietre, dar drept și împlinit.

 

Visul și realitatea se împletesc pe rând,

Îmi sunt amestecate de fiecare gând.

Aleg să cred în bine, în forța de-a visa,

Căci viața e o artă și o voi onora așa.

 

A fost... Dar cine poate să separe, precis,

Trăirile schimbate cu timpul într-un vis?

Rămâne însă urma unui pas curajos,

Ce-a transformat tot greul în ceva luminos.

 

A fost... Dar cine știe dacă mai are rost,

Când nimic va mai fi din toate cate-au fost?

Are un rost prezentul, e darul cel mai sfânt,

Să las o urmă caldă pe acest pământ.

 

Zâmbesc nedumerită, că am uitat să plâng,

Sunt foarte obosită și zilele mă strâng.

Dar mă ridic spre soare, cu ultimul fior,

Să-mi scriu cu demnitate destinul viitor.

More ...

Disecții

cu ochiul stâng arunc o privire rebelă
printr-o lentilă,
așez o felie de pământ pe lamelă
și-ascult,
privirea se zbate, devine febrilă,


cumva nu-nțelege și nu poate concepe mai mult.
țărâna amorfă arată ca un fagure într-un stup
cu mii de romburi și mii de striații,
percep peste tot mișcări de-a valma și-n grup
și aud, mai ales, respirații.

adaug o picătură de sânge pe lamă subțire,
mai pun și-un bob de lumină,
aceleași forme bizare mi se-nfing în privire
și se prind ca niște magneți de retină.

încerc să-nțeleg și deschid ochiul drept,
mirajul dispare subit, ca o imagine sumbră,
lentila își lasă fruntea de sticlă în piept
într-un amestec caleidoscopic de lumină și umbră.

More ...

Oare?

M-aș pierde oare
dac-aș fugi în mare
De-al tău dor,
ce m-a-ncălzit?

More ...

O lume nebună

n-ai cum să-ți trăiești viața aceasta
cu capul în jos
ca un strugure
doar liliecii mai dorm agățați de ghiare
de tavanul peșterii
până mor
o excepție
nu poți inversa mersul pe jos
cu zborul
unde se mai pot întâmpla și asemenea lucruri
imaginează-ți o lume în care toate femeile
să meargă în mâini
copii să-nvețe alfabetul de-a-ndoaselea
eroii ecveștri să se-ntoarcă sub cai
ca într-o pictură de Wassily Kandinsky
expusă pe Broadway
ar fi prea mult
mie îmi plac lucrurile și oamenii așa cum sunt
adesea mă opresc în loc
în fața unor reclame imense cu Mascarpone
și copii mâncând cașcaval Camembert
ambalat în ceruri rafinate din produse petroliere și polimeri
„ nicio masă fără Mascarpone și Camembert”
ne-ndeamnă producătorii de moarte
pe bandă
ca într-un film suprarealist
n-ai cum să-ți trăiești viața aceasta
nici cu capul în sus
ca un viezure
spune și tu dacă se merită să trăieși după cap
într-o lume nebună
nebună…
More ...

stihuri diamantine //11

șarpele

inteligent viclean

înșelând iluzionând

a fost aruncat pe pământ-

simbolizând unirea teluricului cu cerul

prima viețuitoare a universului

uroborus

More ...

disensiuni/10

deși e-nnorat,

câțiva trandafiri

se pregătesc pentru 

Sărbătoarea Luminii.

÷

forța 

 vibrațiilor iubirii 

învinge ura lumii și dizolvă

într-o lacrimă de bucurie

toate

disensiunile.

apoi

traversează, ca o săgeată,

galaxiile.

 

More ...

Support Poezii Online

Your support helps Poezii Online grow. Your donation supports development, improvements, and this space dedicated to personal creations - a place where poetry and literary text bring inspiration, calm, and a breath of air for the soul.

Thank you for helping poetry live on. 🤍