Fericire
Stau in rand la fericirea-I oarba,
Poate-i vad și eu a-l ei preț;
Să-mi las mințile sa fiarbă
Cu apa rece, în îngheț.
Vad muritori, cu fețe triste
Ce încearcă a trăi;
Ce incearca sa existe
Într-un rand, lung de vecii.
Vad copii ce nu au minte,
Dar așteaptă împietriți.
Vad părinți ce n-au cuvinte,
De gândirea lor topiți.
Vad puștani ce sobru spera
Sa-și cunoasca Julieta.
Vad copile ce-și pusera
Gând să-și toarcă silueta.
Mai sunt oameni; mici și mari,
Oameni buni, oameni fugari;
Oameni slabi, oameni mai tari;
Unitari, rudimentari.
Inca stau la rand la fericire,
Poate vad de ce-s trimis,
Poate vad și eu iubire...
Pentru mine, e închis.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Înghețată islandeză în engleză
Poem: Primește-ne doamne
Cartile vechi si care nu mai pot fi citite pot deveni fluturi, inimi sau portrete cu indragostiti
Poem: Refrenul iubirii
Poem: A nu mai putea trăi
Un eveniment de vânzare a cărților secondhand însoțit de gustări și prăjituri de casă
Poem: Soarele nu e ceea ce pare
Poem: Olfactiv
Premiul Nobel pentru Literatură 2019. Un autor irlandez, victima unei farse telefonice