Drum de Toamna
Intr-o pădure falnică eram,
Se simțea miros de toamnă
Vântul frunze-aduna, cânta funerar
Se strangea rugină-n coroană
Pe acolo de-o viață mergeam,
Așteptam cineva să mă întâmpine
Mergeam pe drumul de plumb și viclean
Și am ajuns la răspântie
În două nu mă puteam despica.
Știam că de aici, nu-i drum înapoi.
Știam că miracole nu se vor întâmplă
Și astfel am ales să merg la război.
Uneori ma gandesc unde am mers
Cu fierul pe unghii, lutul in spate și stelele nalte
Dar totuși am ales ce am aleș
Și astfel, s-au decis și celelalte.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: La facultate!
Poem: Tu, cosmarul meu etern
Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?
Poem: DANSEAZĂ DOAMNĂ TOAMNĂ
Poem: Albastru
Ion Druţă, la 89 de ani. 10 cărți ale scriitorului pe care trebuie să le citești
Poem: Trecut
Poem: Recitaluri - ETERNITATE
ZILELE LITERATURII ROMÂNE LA CHISINĂU. Cum a influențat țuica apariția poporului român