Bunicul
Cu chipul blând,
Cu ochi adânci,
Bunicul înger îmi era,
În căsuța mica dintre stânci
Cu glas duios îmi povestea..
Și prin păduri noi colindam,
Și ce frumos râul curgea,
Și când fierbinte se ruga
In a satului bisericuța
In ochii mei un sfânt părea..
Acum s-a stins,
Era un înger pământean,
Acum,e-n cer.
Iubirea mea e vie înca,
Cât mi-aș dori să îl revăd cândva,
Mi-e-atat de dor,
Și lacrima e grea..
Hai,spune-mi,
Nu-i așa că el e-o stea?
Privesc spre cer în noaptea-adanca:
Bunicule,nicicând nu te-oi uita..
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Недосказанное
Poem: Noapte e afara, ploua...
Top 5 motive pentru a alege FOTOCARTEA cadou de Crăciun
Poem: flux de poeme naani /59
Poem: Sunt toate ale mele...
Dragostea de neam, de istorie si poezie ii va duce intr-o calatorie... la Paris
Poem: XXXX
Poem: Iureș
(foto) La Chișinău s-a deschis o cafenea dedicată poeziei. Unde o puteți găsi