Te caut
Te caut în fiorul vântului de toamnă,
În frunza amorțită, căzută la pământ
Ești pasărea ce poartă pe aripi alinarea
Și visul de iubire, în sfântul jurământ.
Ești dragostea și ura, unui destin în stele,
Magia unei oaze în tainicul deșert
Atât ești de aproape, atât ești lângă mine,
În agonia nopții,
Mi-e frică să te pierd.
Ce rece-i depărtarea, ce viscol a stârnit,
Cand tu nu ești cu mine,
Te am numai în gând,
Ți-am construit o sferă, de aur și de vis.
Și am închis-o în suflet,
Să nu te pierd, nicicând.
Viorica E.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Eclipsa
Poem: Lacrima de dor
Scriitoarea Tatiana Ţibuleac face parte din cei 14 laureaţi ai Premiului UE pentru Literatură
Poem: Sfârșitul sfârșitului
Poem: Doar două secunde
Scriitori buni, cărți importante și vinuri alese. Programul celei de-a III-a ediții a Zilelor Literaturii Române
Poem: Ecou
Poem: Te caut
(video) Un teatru din România a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness. Ce record a reușit să înregistreze