Nu ma zori
De ce ma tulburi iar
Si ma cauți in zadar?..
Nu mi esti sortit ci interzis
Esti gândul meu proscris.
Vrei sa fiu a ta din nou
Si te repeți ca un ecou
Imi smulgi inima din piept
Chiar de I tabu, nedrept.
Cum sa ți mai dau crezare
Când ce ai făcut mai doare
Si mi ai lăsat un gust amar
Înecat într-un pahar.
Promiți stelele si luna
Si ma strigi într-una
Zici ca ti e dor nebun
De ce tac și nu te sun.
Nu ma zori,da mi un răgaz..
Nu m avânt in extaz
Sa ma frig mi e teamă
Resimțind aceiași dramă...
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Din făgașul inimii
Poem: Trandafirul
Experiment despre tristețea și seriozitatea scriitorilor de pe Aleea Clasicilor. Cum ar fi dacă Eminescu ar zâmbi
Poem: Amintirea-i doar un vis
Poem: Stele
Poezia, un hobby în rândurile adolescentelor 2021 (vox)
Poem: Dragostea cea mare
Poem: Ocnaș bătrân
Morțile ciudate ale marilor scriitori români. Eminescu, ucis cu o cărămidă în cap