La coasă
Cad florile-n fâneaţă,
Sub coasă secerate
Şi-mi pare că mă roagă
Să le scutesc de moarte.
Eu ştiu că nu se poate,
Că trebuie să le tai,
Ca să-mplinesc destinul
Fâneţei de pe plai.
Şi-ntruna ridic coasa
Şi-o-mplânt adânc în brazde,
Până-ntâlnesc cicoarea
Cu florile-i albastre.
Şi-atunci parcă-ţi văd ochii!
Şi-o clipă mă opresc...
M-aplec, sărut cicoarea
Şi după o cosesc.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Apocalipsa Arhanghelului Gabriel
Poem: Fluturii de Elena Farago în franceză
Test de personalitate: Alege una din cele cinci cărţi şi află-ţi destinul
Poem: Octombrie de George Topârceanu în portugheză
Poem: Secrete
Carte vs Film. 10 autori care detestă versiunile ecranizate ale operelor sale
Poem: Preludiul alienării
Poem: De când nu știu
O nouă librărie îi așteaptă pe iubitorii cărții. BookStore Moldova, librăria familiei tale, se deschide în noul centru comercial Zity Mall