Category: Love poems
All author's poems: un simplu anonim
Date of posting: 5 октября 2021
Views: 1339
Poems in the same category
Fir de ață
Am pus șoapte într-un cub de gheață,
Iar noaptea mi-a pus gheață,
într-un pahar de șoapte,
Pastile de durere,
ale muribundului de mine.
Am pus lacrimi într-un pahar cu gheață
Să le trec prin timp un infinit
Să redenumesc viața printr-un fir de ață
Cu un titlu “ne-am iubit”.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Mai frumoasă de Laura Stoica în islandeză
Ești departe și ai asupra mea
O putere imensă
Mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Ce șansă că te-am cunoscut
Nu mai credeam în iubire de mult.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
N-am mai fost îndrăgostită așa nicicând
Fericirea pe care-o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț să iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
Să mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț sa iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Uneori fără tine
Drumul e greu
Aș vrea să fii cu mine,
Cu mine mereu.
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Fallegri
Þú ert langt í burtu og þú átt mig
Gífurlegur kraftur
Ég vakna brosandi á hverjum degi
Þvílíkt tækifæri að hafa hitt þig
Ég trúði ekki á ást í langan tíma.
Ég vil vera í þínum elskandi heimi
Ég hef aldrei verið ástfangin svona áður
Hamingjan sem ég fæ
Ég vil bara lifa því með þér
Með þér læri ég að elska.
Þú sérð mig
Fallegri en ég veit
þú lætur mér líða
Að ég sé miðja heimsins
Og þú róar mig, þú róar mig, þú róar mig
Með ljúfum orðum
Hjarta mitt vill ekki ljúga að henni
Hann vill ekki að þú gleymir því.
Ég vil vera í þínum elskandi heimi
Að vakna brosandi á hverjum degi
Hamingjan sem ég fæ
Ég vil bara lifa því með þér
Með þér læri ég að elska.
Þú sérð mig
Fallegri en ég veit
þú lætur mér líða
Að ég sé miðja heimsins
Og þú róar mig, þú róar mig, þú róar mig
Með ljúfum orðum
Hjarta mitt vill ekki ljúga að henni
Hann vill ekki að þú gleymir því.
Stundum án þín
Vegurinn er erfiður
Ég vildi að þú værir með mér,
Alltaf með mér.
Hamingjan sem ég fæ
Ég vil bara lifa því með þér.
Þú sérð mig
Fallegri en ég veit
þú lætur mér líða
Að ég sé miðja heimsins
Og þú róar mig, þú róar mig, þú róar mig
Með ljúfum orðum
Hjarta mitt vill ekki ljúga að henni
Hann vill ekki að þú gleymir því.
Tot mă mint cu a mea durere
Tot mă mint cu a mea durere
Și cu suspinul meu amar
Că mai am o mângâiere
Dar degeaba.... în zadar
Am rămas numai cu gândul
Ce mă macină mereu
Te jelesc nopți de-a rândul
Și-mi duc traiul cu dor greu
Dar degeaba eu mai sper
Și la tine mă gândesc
De-amaraciune parcă pier
Cu-o romanța m-ostoiesc
doar pe cer
Luna mă privește cum zambesc
Și cum ,naivă, la tine mă gandesc
Și cum ,cu ochii-aprinși ,pe tine te privesc
Și cum ,cu brate largi, pe tine te doresc
iubirea mea aprinsă de tine e ținută
Cînd pe cer iubire cu aripi line cîntă
și cînd aștept la tine o voce așternută
cand o ascult in rămîn de parca aș fi mută
ȘI MĂ ÎNTREB
Așa îmi vine câteodată
Să blestem și să mă înfurii
Și să întreb;
De ce Doamne omului i-ai dat
Minte și gândire să poată construi
Cetăți, palate poduri pestr ape,
Creații ce durează peste viacuri,
Dar să se bucure de ele,nu?
Ai lăsat atâta frumusețe în lume
Dar timp s-o vadă n-are
De ce oare?
Ai lăsat bătrânețea,apusul ce doare,
Cine are de ea trebuință?
De ce ai lăsat boală,durere
Ce să facă omul cu ele?
Fir de ață
Am pus șoapte într-un cub de gheață,
Iar noaptea mi-a pus gheață,
într-un pahar de șoapte,
Pastile de durere,
ale muribundului de mine.
Am pus lacrimi într-un pahar cu gheață
Să le trec prin timp un infinit
Să redenumesc viața printr-un fir de ață
Cu un titlu “ne-am iubit”.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - 2020 editura Etnous / ISBN: 978-606-712-760-7)
Mai frumoasă de Laura Stoica în islandeză
Ești departe și ai asupra mea
O putere imensă
Mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Ce șansă că te-am cunoscut
Nu mai credeam în iubire de mult.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
N-am mai fost îndrăgostită așa nicicând
Fericirea pe care-o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț să iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
Să mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț sa iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Uneori fără tine
Drumul e greu
Aș vrea să fii cu mine,
Cu mine mereu.
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Fallegri
Þú ert langt í burtu og þú átt mig
Gífurlegur kraftur
Ég vakna brosandi á hverjum degi
Þvílíkt tækifæri að hafa hitt þig
Ég trúði ekki á ást í langan tíma.
Ég vil vera í þínum elskandi heimi
Ég hef aldrei verið ástfangin svona áður
Hamingjan sem ég fæ
Ég vil bara lifa því með þér
Með þér læri ég að elska.
Þú sérð mig
Fallegri en ég veit
þú lætur mér líða
Að ég sé miðja heimsins
Og þú róar mig, þú róar mig, þú róar mig
Með ljúfum orðum
Hjarta mitt vill ekki ljúga að henni
Hann vill ekki að þú gleymir því.
Ég vil vera í þínum elskandi heimi
Að vakna brosandi á hverjum degi
Hamingjan sem ég fæ
Ég vil bara lifa því með þér
Með þér læri ég að elska.
Þú sérð mig
Fallegri en ég veit
þú lætur mér líða
Að ég sé miðja heimsins
Og þú róar mig, þú róar mig, þú róar mig
Með ljúfum orðum
Hjarta mitt vill ekki ljúga að henni
Hann vill ekki að þú gleymir því.
Stundum án þín
Vegurinn er erfiður
Ég vildi að þú værir með mér,
Alltaf með mér.
Hamingjan sem ég fæ
Ég vil bara lifa því með þér.
Þú sérð mig
Fallegri en ég veit
þú lætur mér líða
Að ég sé miðja heimsins
Og þú róar mig, þú róar mig, þú róar mig
Með ljúfum orðum
Hjarta mitt vill ekki ljúga að henni
Hann vill ekki að þú gleymir því.
Tot mă mint cu a mea durere
Tot mă mint cu a mea durere
Și cu suspinul meu amar
Că mai am o mângâiere
Dar degeaba.... în zadar
Am rămas numai cu gândul
Ce mă macină mereu
Te jelesc nopți de-a rândul
Și-mi duc traiul cu dor greu
Dar degeaba eu mai sper
Și la tine mă gândesc
De-amaraciune parcă pier
Cu-o romanța m-ostoiesc
doar pe cer
Luna mă privește cum zambesc
Și cum ,naivă, la tine mă gandesc
Și cum ,cu ochii-aprinși ,pe tine te privesc
Și cum ,cu brate largi, pe tine te doresc
iubirea mea aprinsă de tine e ținută
Cînd pe cer iubire cu aripi line cîntă
și cînd aștept la tine o voce așternută
cand o ascult in rămîn de parca aș fi mută
ȘI MĂ ÎNTREB
Așa îmi vine câteodată
Să blestem și să mă înfurii
Și să întreb;
De ce Doamne omului i-ai dat
Minte și gândire să poată construi
Cetăți, palate poduri pestr ape,
Creații ce durează peste viacuri,
Dar să se bucure de ele,nu?
Ai lăsat atâta frumusețe în lume
Dar timp s-o vadă n-are
De ce oare?
Ai lăsat bătrânețea,apusul ce doare,
Cine are de ea trebuință?
De ce ai lăsat boală,durere
Ce să facă omul cu ele?
Other poems by the author
Gândul
Sufoc gândurile aprinse-n mine
Nu le las să mai respire
Aud zgomote-n neliniște
Vor toate doar la tine.
Simt că ești aproape
Doar că răbdarea e dușmanul
Sar și se zbat ca nebunele
Nu mai pot , sărmanele.
Nu e vina ta ,
Păcatul îl comite întotdeauna gândul
Că de nu ai mai fi
Eu sigur nu aș mai putea trăi.
Doar noi doi
Toate cu timpul
Într-un suflet pe piele
Umbrim acel amalgam de sentimente
Sub o pătura de ampremente.
Timpul a plecat
Noi ne-am lăsat
Cu o dragoste pustie
Suferind de maladie.
Poate cu timpul
Tu te vei întoarce , pe al meu piedestal
Într-un suflet pe piele
Cu-n sărut aprins sub al nostru cer de stele.
Visul
Vorbești în decor
Cu glasul tău divin
Căci cuvintele tale-mi sunt dragi
Doar la suflet mă ating.
Dau năvală-n capu' meu
Stau singur și le simt ,
Căci iubirea e secretul
Să nu te mai scot din capu' meu.
Nu pleca din mâna mea
Draga mea iubită ,
Căci durerea-mi socotită
După sărutul apăsat , greu.
Tăcerea
Amurgul e tăcerea și pasiunea de-a privi
Hipnotizați ,
În iubirea noastră fără de lume
Căci noi doi și fără ei putem trăi ,
Unde tu ești totul și eu sunt totul
Iar nimeni nu ne poate opri .
Întunericul e crud și nu mă lasă
Să te văd ,
Mă cert cu el pentru o secundă
De iubire ,
Și-i promit până-n zenit
Că mult voi avea de suferit
Dacă nu voi avea chipul tău
În mâinile mele .
Strig după ajutor , dar nimeni nu
Răspunde ,
Așa că plec iubire , numai
Pentru tine
Să fur soarele de pe cer
Să fugim în lumea noastră
Să putem să ne iubim , etern .
Gândul
Sufoc gândurile aprinse-n mine
Nu le las să mai respire
Aud zgomote-n neliniște
Vor toate doar la tine.
Simt că ești aproape
Doar că răbdarea e dușmanul
Sar și se zbat ca nebunele
Nu mai pot , sărmanele.
Nu e vina ta ,
Păcatul îl comite întotdeauna gândul
Că de nu ai mai fi
Eu sigur nu aș mai putea trăi.
Doar noi doi
Toate cu timpul
Într-un suflet pe piele
Umbrim acel amalgam de sentimente
Sub o pătura de ampremente.
Timpul a plecat
Noi ne-am lăsat
Cu o dragoste pustie
Suferind de maladie.
Poate cu timpul
Tu te vei întoarce , pe al meu piedestal
Într-un suflet pe piele
Cu-n sărut aprins sub al nostru cer de stele.
Visul
Vorbești în decor
Cu glasul tău divin
Căci cuvintele tale-mi sunt dragi
Doar la suflet mă ating.
Dau năvală-n capu' meu
Stau singur și le simt ,
Căci iubirea e secretul
Să nu te mai scot din capu' meu.
Nu pleca din mâna mea
Draga mea iubită ,
Căci durerea-mi socotită
După sărutul apăsat , greu.
Tăcerea
Amurgul e tăcerea și pasiunea de-a privi
Hipnotizați ,
În iubirea noastră fără de lume
Căci noi doi și fără ei putem trăi ,
Unde tu ești totul și eu sunt totul
Iar nimeni nu ne poate opri .
Întunericul e crud și nu mă lasă
Să te văd ,
Mă cert cu el pentru o secundă
De iubire ,
Și-i promit până-n zenit
Că mult voi avea de suferit
Dacă nu voi avea chipul tău
În mâinile mele .
Strig după ajutor , dar nimeni nu
Răspunde ,
Așa că plec iubire , numai
Pentru tine
Să fur soarele de pe cer
Să fugim în lumea noastră
Să putem să ne iubim , etern .
Gândul
Sufoc gândurile aprinse-n mine
Nu le las să mai respire
Aud zgomote-n neliniște
Vor toate doar la tine.
Simt că ești aproape
Doar că răbdarea e dușmanul
Sar și se zbat ca nebunele
Nu mai pot , sărmanele.
Nu e vina ta ,
Păcatul îl comite întotdeauna gândul
Că de nu ai mai fi
Eu sigur nu aș mai putea trăi.