Scriitorul Mircea Cărtărescu a câștigat premiul "Thomas Mann" pentru Literatură pe 2018

poezii.online Scriitorul Mircea Cărtărescu a câștigat premiul "Thomas Mann" pentru Literatură pe 2018

Scriitorul Mircea Cărtărescu a câștigat premiul "Thomas Mann" pentru Literatură pe 2018, unul dintre cele mai prestigioase premii literare germane, relatează News.ro, potrivit hotnews.ro.

Acordat de Academia Bavareză de Arte Frumoase și de orașul Lubeck, premiul va fi decernat scriitorului român în cadrul unei ceremonii organizate la Teatrul Lubeck, pe 17 noiembrie 2018, potrivit unui anunț făcut de editura Humanitas. Laudatio va fi susținută de scriitorul german Uwe Tellkamp.

"În ultimele patru decenii, Mircea Cărtărescu a devenit cea mai importantă voce din literatura română, la început prin poemele sale, apoi prin romanele, povestirile și eseurile sale. Cu "Orbitor", această fascinată trilogie polifonică, Mircea Cărtărescu s-a înscris în literatura universală", a fost motivația juriului.

Mircea Cărtărescu, născut pe 1 iunie 1956, în București, a absolvit Facultatea de Limbă și Literatura Română a Universității din București în 1980. Este profesor doctor la catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere, Universitatea din București, poet, prozator, critic literar și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN România și al Parlamentului Cultural European. A semnat peste 25 de volume personale și este prezent în numeroase volume colective și antologii. Dintre scrierile sale mai importante fac parte "Nostalgia", "Levantul", trilogia "Orbitor" și romanul "Solenoid".

Cărțile sale au fost traduse, până în prezent, în 24 de limbi. A primit numeroase premii literare românești și zece importante premii internaționale, între ele: premiul internațional pentru Literatura de la Vilenica (2011), premiul internațional pentru Literatură "Haus der Kulturen der Welt" (2012), premiul internațional pentru Literatură, la Berlin (2012), premiul Spycher - Literaturpreis Leuk, în Elveția (2013), marele premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Novi Sad (2013), premiul "Tormenta en un vaso", Spania (2014), premiul Euskadi de Plată, San Sebastian (2014), premiul cărții pentru înțelegere europeană al orașului Leipzig, în 2015, și premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, în 2015.

După 1989, este activ în publicistică pe diferite teme de actualitate culturală și politică. I-au fost decernate, între altele, Ordinul național "Serviciul credincios" în gradul de Comandor (2000),  Ordinul "Meritul cultural" în gradul de Mare ofițer categoria A (2006), Medalia Chevalier de l'ordre des arts et des lettres (2008), Medalia "Nihil Sine Deo" a Casei Regale române (2016).


Preluat de la: Publika.md
Postat 13 februarie 2018

Creaţii aleatorii :)

Beția amorului

Cînd pe foi mi- aștern iubirea și cu lacrimi o declar,
Beau, nebună de durere, tot pahar după pahar
Si-mi simt gâtul ca pelinul, înecat de vin amar,
Mintea însă îmi e trează, că-mi simt vremea în zadar.

Nu mi-i vinul o plăcere și plăcerea nu mi-i vin-
Vreau să șterg din mine dorul prefăcut în rău venin,
Să uit sufletul din tine și din zâmbetu - ți senin
Ce mi-au prefăcut din viață cel mai aprig și greu chin.

Si când mâna mi se-nmoiae și când fruntea mi se pleacă,
Eu aștept că nebunia ca un rece vânt să treacă,
Dar ea crește și mai mare și ca aburul mă - neacă,
Însă după limpezire inima mi-e și mai seacă.

Mai mult...

Am vrut...

Am vrut să-ți fiu Eminescu,

Tu-mi erai Luceafăr

Am vrut sa ti dau stelele,

Tu voiai grădinile.

 

Grădini pentru ce?

-Pentru florile din ele,

SIi nucile sa le am!

 

Iarna când va veni

Vor dispărea, dar, 

Stelele si luna, 

Vor rămâne pentru totdeauna. 

 

Să-ți mai scriu, 

N-are rost. 

Oricum nu mi vei răspunde 

 

Tu ești acuma, 

O străină pe cer, 

Printre mulțime am sa te pierd 

Dar amintirea va rămâne aceeași. 

 

Povești fermecate am trăit, 

Albinele au murit, 

Florile s-au ofilit, 

Dar eu tot te vad zâmbind. 

 

Ești puternica, mă-ntreb' oare, 

Sau de iubit, n-ai fost in stare, 

Ci doar ai recitit

Ca iubirea noastră moare

Mai mult...

Stinge lumina,Doamne

Stinge lumina,am obosit de atâta îngrijorare pentru omul iubit,

Stinge lumina,suferința adâncă m-a rănit,

Stinge lumina,dezamăgirile mă dor,

Stinge lumina,sensul vieții nu l-am găsit,

Stinge lumina,mi-e frig de tristețe,

Stinge lumina,durerea mea e vie,

Stinge,Doamne,lumina,

Și lasă-mă să dorm în veșnicie..

Mai mult...

Voi fi...

 

Vei fi cu mine de-a pururea în suflet,

Și când mi-e dor, atunci să-ți fie dor,

Vei fi un pas grefat în talpă și în umblet,

Vei fi mereu aripa ce-mi trebuie în zbor.

 

Voi fi cu tine și-atunci când ești plecată,

Voi fi poteca ta, răscrucea ce te-ndrumă,

În calea ta sunt pasărea ce cântă înfocată,

Sub pasul tău, voi fi ce se numește urmă.

 

Vei fi cu mine și-atunci când m-oi ascunde,

Sub lungu-ți păr de aur o iarnă aș hiberna,

Iar tu, îmbietoare, să te întrebi de unde,

Cad flori de gheață necontenit asupra ta.

 

Voi fi cu tine, și-atunci când n-oi mai fi,

Voi fi: și flori, și soare, și stâncă, și izvor,

Voi fi ce te-nconjoară, și tot ce vei iubi,

Voi fi pe al tău umăr un înger protector.

Mai mult...

Citind cărți în noapte

Citind cărți in noapte,

Trăind cărți in noapte,

Visând cu-ocheane lăbârțate

La alti timpi si lumi tentante. 

Și iar bate ceasul cinci in zori,

Si iar ceara se prelinge pe lumânări,

Si iar mai citesc

Si iar mai trăiesc

Si iar reușesc 

Sa supraviețuiesc...

Citind cărți in noapte. 

Mai mult...

Copilărie dragă

Copilărie dragă...

Îmi pare rău 

Tu te-ai stins 

Doar eu am mai rămas .

 

Pășesc în tăcere 

Peste traumele trecutului

Le simt prin vene 

Și mă îngheață încet.

 

Tu... cu ai tăi ochii

De un albastru rece 

Dece a trebuit să furi ?

Culorile mele de odinioară.

 

Ceva atât de prețios 

Ceva atât de inocent 

Ceva atât de firav...

Ceva de neatins...

 

Dragă copilărie

Al meu rol era...

De a mă juca ,de cânta...a desena 

Nu  te-a proteja.

 

Mai mult...