Floare de laur
Vreau să-ți văd chipul bălai
Și-n brațele mel’ să stai.
Să-mi dai iar o sărutare
Și să cad de pe picioare.
În scrisoarea cea cu aur,
Am pus ș-o floare de laur.
Un miros de dor frumos,
Să mă știi mereu cu pios.
Pus-am busuioc sub pernă,
Ca să te visez pe tine
Și nu te-am visat, iubire!
Am rămas rănit eternă.
Tu cu pletele-nsorite,
Mă citeai de după chip.
Eu cu mâinile mânjite,
Nu voiam să mă anim.
Laurul din scrisorică,
Ține loc de-o mică zică.
Ce nebun ești dragul meu!
Asta ziceam mai mereu…
Poems in the same category
Vreau
Cu siguranță vreau...
Să despicăm clipele sau timpul rămas,
Împreună să fim într-un cerc de lumină divină,
Ce-i destin și căldură,
Iubire eternă fără trecut,
Începând nu de acum,
Ci de la facerea lumii,
De la primul nostru sărut sau de iubire cuvânt,
Ce ți-l cânt fără sfârsit și acum!
Vreau atâtea lucruri să-ți spun.
Sunt povești cu final fericit.
Doar a noastră poveste de amor
E adusă din Cer,tu zâmbind o asculți iar și iar,
Știind-o fără sfârșit...
Eu iubindu-te infinit,
Te aștept,te doresc absolut!
(7 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Te rog cu mine stai!
Ești bucuria vieții mele
și floarea lunii mai,
La tine-mi este fericirea
te rog cu mine stai
Te-am întâlnit în zi de toamnă
în grupul de studenți
Dădeam cu toții consultații
L-ai noștri pacienți
Privirea mi-a căzut pe tine
iar tu m-ai evitat,
Apoi m-ai prins de mână
când pacientul a lătrat
Rapid te-am strâns în brațe
simțind cum tremurai,
Și pentru un minut am fost
nu pământean și-n rai
Îmi amintesc cum te-ai scuzat
fiind în brațele mele,
Și cum privind spre animale
mi-ai zis că ai frică de ele
Cu fața foarte îmbujorată
te-ai depărtat de mine,
Și am văzut pe chipul tău
că ți-i puțin rușine
Atunci am îndrăznit să-ți cer
să vii la o plimbare,
Ai dat afirmativ din cap
în semn de aprobare
A doua zi eram doar noi
în parc pe o cărare,
Am stat pe banca de sub tei
și i-am furat o sărutare
Povestea noastră de iubire
aici a început,
Și-n anul cinci de facultate
eu mâna i-am cerut
......................................
Acum după o viață împreună
cu fata mea aleasă,
Sunt fericit și împlinit
că am iubirea-n casă!
Iubirea mea uitată
Ca o frunză frântă
Ruginit-am timpuriu
Sub stropii ce frământă
Din cerul cenușiu.
În vârtej mă poartă
Pe căi întortocheate
Bătătorita soartă
De vise -nlăcrimate...
La răspăntie de drum
Mă saltă văntul, aprig,
Suflând din bucium,
Mă-nvăluie de frig...
Lipsită de căldură,
Mă pierd în neputință,
Pe ramura ce tremură
Sorbită n neființă..
Golașă de culoare
Ce ma-mplinea odată;
Azi mistuie sub soare
Iubirea mea uitată...
Nici că îmi vine-a crede
Nici că îmi vine-a crede
Că a ta dulce mână,
Ce tocmai mă dezmiardă...
Va fi cândva ţărână.
Şi nici că ochii tăi,
Ce inima mi-au frânt
Cu a lor strălucire...
Vor fi cândva pământ.
Sau c-ale tale buze,
Ce azi când le sărut,
Culcaţi în iarba verde...
Vor fi cândva doar lut.
Nici că îmi vine-a crede.
În locul meu
Sărut dragă mâna ta,
Dulce cuget de angelism,
Sper să-ți pot revedea,
Ochii tăi, pictați din basm.
Te văd în vise-n fiecare noapte,
Privirea ta mă urmărește tăcut,
Și mă întreb, oare mă vei căuta,
În lumea mea, pierdut și mut?
In suflet, mă apasă dorul,
Şi-n gândul meu, eşti tu mereu,
Aș vrea să-ți fiu aproape iar,
Să te stiu acolo, in locul meu.
Vreau
Cu siguranță vreau...
Să despicăm clipele sau timpul rămas,
Împreună să fim într-un cerc de lumină divină,
Ce-i destin și căldură,
Iubire eternă fără trecut,
Începând nu de acum,
Ci de la facerea lumii,
De la primul nostru sărut sau de iubire cuvânt,
Ce ți-l cânt fără sfârsit și acum!
Vreau atâtea lucruri să-ți spun.
Sunt povești cu final fericit.
Doar a noastră poveste de amor
E adusă din Cer,tu zâmbind o asculți iar și iar,
Știind-o fără sfârșit...
Eu iubindu-te infinit,
Te aștept,te doresc absolut!
(7 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Te rog cu mine stai!
Ești bucuria vieții mele
și floarea lunii mai,
La tine-mi este fericirea
te rog cu mine stai
Te-am întâlnit în zi de toamnă
în grupul de studenți
Dădeam cu toții consultații
L-ai noștri pacienți
Privirea mi-a căzut pe tine
iar tu m-ai evitat,
Apoi m-ai prins de mână
când pacientul a lătrat
Rapid te-am strâns în brațe
simțind cum tremurai,
Și pentru un minut am fost
nu pământean și-n rai
Îmi amintesc cum te-ai scuzat
fiind în brațele mele,
Și cum privind spre animale
mi-ai zis că ai frică de ele
Cu fața foarte îmbujorată
te-ai depărtat de mine,
Și am văzut pe chipul tău
că ți-i puțin rușine
Atunci am îndrăznit să-ți cer
să vii la o plimbare,
Ai dat afirmativ din cap
în semn de aprobare
A doua zi eram doar noi
în parc pe o cărare,
Am stat pe banca de sub tei
și i-am furat o sărutare
Povestea noastră de iubire
aici a început,
Și-n anul cinci de facultate
eu mâna i-am cerut
......................................
Acum după o viață împreună
cu fata mea aleasă,
Sunt fericit și împlinit
că am iubirea-n casă!
Iubirea mea uitată
Ca o frunză frântă
Ruginit-am timpuriu
Sub stropii ce frământă
Din cerul cenușiu.
În vârtej mă poartă
Pe căi întortocheate
Bătătorita soartă
De vise -nlăcrimate...
La răspăntie de drum
Mă saltă văntul, aprig,
Suflând din bucium,
Mă-nvăluie de frig...
Lipsită de căldură,
Mă pierd în neputință,
Pe ramura ce tremură
Sorbită n neființă..
Golașă de culoare
Ce ma-mplinea odată;
Azi mistuie sub soare
Iubirea mea uitată...
Nici că îmi vine-a crede
Nici că îmi vine-a crede
Că a ta dulce mână,
Ce tocmai mă dezmiardă...
Va fi cândva ţărână.
Şi nici că ochii tăi,
Ce inima mi-au frânt
Cu a lor strălucire...
Vor fi cândva pământ.
Sau c-ale tale buze,
Ce azi când le sărut,
Culcaţi în iarba verde...
Vor fi cândva doar lut.
Nici că îmi vine-a crede.
În locul meu
Sărut dragă mâna ta,
Dulce cuget de angelism,
Sper să-ți pot revedea,
Ochii tăi, pictați din basm.
Te văd în vise-n fiecare noapte,
Privirea ta mă urmărește tăcut,
Și mă întreb, oare mă vei căuta,
În lumea mea, pierdut și mut?
In suflet, mă apasă dorul,
Şi-n gândul meu, eşti tu mereu,
Aș vrea să-ți fiu aproape iar,
Să te stiu acolo, in locul meu.
Other poems by the author
Speranță de smarald
O, speranță de smarald,
Văd în tin’ un suflet cald.
Mâinile mi-s înghețate,
Dă-mi iubire să mă rabde.
Trupul tău cel dezvelit,
Las-un gol nemărginit
Și parfumul de-orhidee,
Lasă-n minte o idee.
O, tu dragul meu nebun,
Cu ochi verzi ca la alun.
Ia-mă-n brațe și stârnește
Tot ce-a fost și tot ce este.
Făt-Frumos din Stele
Of, frumosul meu din stele,
Ce n-aș da să te-ntâlnesc.
Să te-mbrățișez cu jele
Și să-ți spun cât te iubesc!
Hai pe câmpul cel ferit,
Astrele să le-admiram.
Sper că nu ai obosit.
Încă vreau să mai visăm!
Pune pătura pe noi
Și să stăm pe perne moi.
Tu uitându-te la mine,
Eu uitându-mă la tine.
Cerul ți-a colorat ochii,
Inima ți-e ca o floare.
Vreau să știu unde te doare
Și să-ți aflu gândul vieții.
Muzica dă-o mai tare!
Hai să dansăm împreună
Și pe ploaie și pe lună.
N-am durere de picioare.
Pișcă-mă de obrăjori
Și încântă-mă cu flori.
Îți promit că n-o să plec,
Ești cel mai frumos cântec.
Inima îmi joacă feste
Și te rog, mai dă-mi de veste!
Nu știu cum să îți explic,
Ești și dulce, ești și mic.
Trenul efemer
M-așteptai în gară,
Cu zelul tău frumos.
Și-n ochii tăi de vară
Sclipea un foc sfios.
Cobor din tren ușor.
Te strâng tare în brațe
Și simt că ți-era dor,
Să fii cu mine-n noapte.
Pe cerul cel ‘negrit,
O stea a apărut.
Ți-am spus cât te-am iubit,
Iar tu mi-ai dat sărut.
Am așteptat iar trenul,
Ca să fugim în lume.
Lăsăm în urmă drumul,
Trăind fără vreun nume.
Mi-ai luat mâna firavă,
Aveai acel fior.
Șopteai cu voce suavă
Și m-ai lăsat s-adorm.
Stăteam pe pieptul tău
Ș-ușor mă atingeai.
Știam că ești al meu,
Simțeam cum mă iubeai.
Te uiți in ochii mei,
Pierzându-te în Soare.
Mă uit în ochii tăi,
Pierzându-mă în mare.
Pe drum cântam balade.
Vedeam cum te râdeai.
Simțeam căldură-n spate,
Dar tu te-mbujorai.
Plecat-am noi departe,
Să fiu numai a ta.
Să stăm pe iarba verde
Și să cădem pe ea.
Ajuns-am noi acolo,
Să fii numai al meu.
Să-ți cânt mereu ,,Țigano”,
Să uiți de tot ce-i greu…
,,Țigano" - Bosquito
Închipuire
N-am știut să te primesc,
Nici să îți răspund firesc.
Eu am fost doar un obstacol,
Ție-ți trebe’ un miracol!
Tu erai furtună vie,
Eu, un zid făcut din frică.
Și m-ai vrut așa cum sunt,
O „floare” de ceață risipită.
Mi-ai citit pașii pe față,
Mi-ai avut grija de mamă,
Și în loc să mă apropii,
M-am ascuns în a ta palmă.
Tu, Soare și caldă.
Eu, Luna și rece.
Ai crezut că sunt iubire,
Pe când eu eram doar…
Azi, când este „ora zece”,
Poate tu deja mă uiți.
Dar să știi…ai fost lumină,
Iar eu orb printre căzuți!
Răspuns la „Utopie”
Speranță de smarald
O, speranță de smarald,
Văd în tin’ un suflet cald.
Mâinile mi-s înghețate,
Dă-mi iubire să mă rabde.
Trupul tău cel dezvelit,
Las-un gol nemărginit
Și parfumul de-orhidee,
Lasă-n minte o idee.
O, tu dragul meu nebun,
Cu ochi verzi ca la alun.
Ia-mă-n brațe și stârnește
Tot ce-a fost și tot ce este.
Făt-Frumos din Stele
Of, frumosul meu din stele,
Ce n-aș da să te-ntâlnesc.
Să te-mbrățișez cu jele
Și să-ți spun cât te iubesc!
Hai pe câmpul cel ferit,
Astrele să le-admiram.
Sper că nu ai obosit.
Încă vreau să mai visăm!
Pune pătura pe noi
Și să stăm pe perne moi.
Tu uitându-te la mine,
Eu uitându-mă la tine.
Cerul ți-a colorat ochii,
Inima ți-e ca o floare.
Vreau să știu unde te doare
Și să-ți aflu gândul vieții.
Muzica dă-o mai tare!
Hai să dansăm împreună
Și pe ploaie și pe lună.
N-am durere de picioare.
Pișcă-mă de obrăjori
Și încântă-mă cu flori.
Îți promit că n-o să plec,
Ești cel mai frumos cântec.
Inima îmi joacă feste
Și te rog, mai dă-mi de veste!
Nu știu cum să îți explic,
Ești și dulce, ești și mic.
Trenul efemer
M-așteptai în gară,
Cu zelul tău frumos.
Și-n ochii tăi de vară
Sclipea un foc sfios.
Cobor din tren ușor.
Te strâng tare în brațe
Și simt că ți-era dor,
Să fii cu mine-n noapte.
Pe cerul cel ‘negrit,
O stea a apărut.
Ți-am spus cât te-am iubit,
Iar tu mi-ai dat sărut.
Am așteptat iar trenul,
Ca să fugim în lume.
Lăsăm în urmă drumul,
Trăind fără vreun nume.
Mi-ai luat mâna firavă,
Aveai acel fior.
Șopteai cu voce suavă
Și m-ai lăsat s-adorm.
Stăteam pe pieptul tău
Ș-ușor mă atingeai.
Știam că ești al meu,
Simțeam cum mă iubeai.
Te uiți in ochii mei,
Pierzându-te în Soare.
Mă uit în ochii tăi,
Pierzându-mă în mare.
Pe drum cântam balade.
Vedeam cum te râdeai.
Simțeam căldură-n spate,
Dar tu te-mbujorai.
Plecat-am noi departe,
Să fiu numai a ta.
Să stăm pe iarba verde
Și să cădem pe ea.
Ajuns-am noi acolo,
Să fii numai al meu.
Să-ți cânt mereu ,,Țigano”,
Să uiți de tot ce-i greu…
,,Țigano" - Bosquito
Închipuire
N-am știut să te primesc,
Nici să îți răspund firesc.
Eu am fost doar un obstacol,
Ție-ți trebe’ un miracol!
Tu erai furtună vie,
Eu, un zid făcut din frică.
Și m-ai vrut așa cum sunt,
O „floare” de ceață risipită.
Mi-ai citit pașii pe față,
Mi-ai avut grija de mamă,
Și în loc să mă apropii,
M-am ascuns în a ta palmă.
Tu, Soare și caldă.
Eu, Luna și rece.
Ai crezut că sunt iubire,
Pe când eu eram doar…
Azi, când este „ora zece”,
Poate tu deja mă uiți.
Dar să știi…ai fost lumină,
Iar eu orb printre căzuți!
Răspuns la „Utopie”