Vreau
Cu siguranță vreau...
Să despicăm clipele sau timpul rămas,
Împreună să fim într-un cerc de lumină divină,
Ce-i destin și căldură,
Iubire eternă fără trecut,
Începând nu de acum,
Ci de la facerea lumii,
De la primul nostru sărut sau de iubire cuvânt,
Ce ți-l cânt fără sfârsit și acum!
Vreau atâtea lucruri să-ți spun.
Sunt povești cu final fericit.
Doar a noastră poveste de amor
E adusă din Cer,tu zâmbind o asculți iar și iar,
Știind-o fără sfârșit...
Eu iubindu-te infinit,
Te aștept,te doresc absolut!
(7 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Poems in the same category
Nu mă vrei
Nu mă vrei, ziceai că sunt sărac,
Nu mă vrei, credeai că nu o să-ți plac,
Nu mă vrei, și m-ai abandonat,
Dar în interior îmi e sufletul bogat.
Și sufletul îmi e gol, de tine îmi este dor,
Și stelele plâng când mă văd suspinând,
Dar tu ești departe,departe de mine,
Nu-ți pasă ce simt,nu îți pasă de mine.
Aș vrea să mă săruți fără ne-încetare,
Aș vrea să îți simt a ta suflare,
Totul e gri și culoarea dispare,
Fară tine ,totul mă doare.
Sunt rămas în trecut, încă nu pot să te uit,
Acolo voi rămâne, fiindcă mă simt mai bine,
Fă-mă, doamne, înger păzitor,
Vreau să îi fiu alături, că îmi este dor.
Zbor
Am fost cândva o pasăre căzută,
Cu aripi frânte-n vântul nemilos,
Dar am păstrat în piept un vis frumos
De-a-mi regăsi o fericire mută.
Ca să învăț să zbor cu o aripă,
M-am ridicat din umbre, din abis,
M-am tras prin mărăcini și am promis
Să nu mai fac din dragoste risipă.
Nu m-a salvat nici mila, nici tăcerea,
Ci focul viu din trupul obosit -
Un vis de a nu slei sfârșit,
De-a-mi scoate la iveală iar puterea.
Și azi plutesc pe cer cu o aripă,
Învins-am gravitația din gând,
Și zbor printre copaci, crezând
Că totul se întâmplă într-o clipă.
N-am cerut mii de stele ori alte cāi ușoare,
Doar loc printre nori grei, să fiu iarăși în zbor,
Și-am dedus anevoie că nu e chiar ușor,
Și că pământul rece cel mai tare doare.
Azi zbor fără de teamă, cu aripa-mi umbră,
Si am rupt din durere un pas către mai sus,
Căci zborul nu e trup, iar eu nu am apus
Printre mărăcini, într-o uitare sumbră.
Театр
Три слова, всего три слова,
Было все вчера, сегодня будет снова.
Слова сказать которые не сложно,
Три слова, кинула неосторожно.
Три слова, всего три слова,
Было всё вчера, сегодня будет снова.
Теряли текст, бесталатных двух ролей,
искал как ты, а находил блядей.
Три слова, всего три слова,
Было все вчера, сегодня будет снова.
Терял смысл гребанных идей,
Oh, I believe in yesterday
Război din pace
Nedumerit privindu-ți chipul
Din vid scăpare nu aveam
În minte îmi juca doar gândul
"De-aici ieşire nu mai am"
Sărac privindu-mi ochii tu "nemo" îmi spuneai Spuneai fără cuvinte
Te subânțelegeai
Certându-mă fregvent cu mine război din pace am făcut,război ce no să se termine,război ce nu sa mai sfârșit.
-Fii mai puternic Dar tot odată nu fi dur
Tu de iubire nu ești vrednic Eu iubitorii nu-i îndur
Dar tu iubește mă Cum nu ai mai iubit!
lubit vei fi de nimeni Căci din războaie n-ai ieșit
-Învingător de o să ieși,sămi spui
-De ce!?să mă iubeşti!? lubirea ta nu trebuiește nimănui!
lubit voi fi,dar tu iubită nu mai iești
Pentru-a fi iubită,fără motive să iubești!!!
De toamnă
Iar via trebuie culeasă.
Mi-e dor de tine dar, mă duc,
Cu drag de treabă să m-apuc.
Strâng un ciorchine, încă unul,
Îmi zboară gândul ca nebunul,
Și tot visez, și tot adun
Dar totuși trebuie să-ți spun:
La mine-aș vrea acum s-ajungi,
Să ne-nfruptăm din struguri dulci...
...................................................
Deci, iată-n astă zi de joi,
Culegem via amândoi.
Ah! vraja soarelui fierbinte,
De m-ar lăsa să fiu cuminte!
Cred că ceva n-am înțeles
Când din greșeală te-am cules
Și negândind nimic mai mult,
Din tine-acuma mă înfrupt
De parcă timpu-n loc ar sta,
Mă bucur de dulceața ta.
Cum stoarcem mustul ca de miere,
Îți storc suspine de plăcere,
Și, ne-nfruptăm cu mult nesaț,
Stând ochi în ochi și braț în braț.
Uitând de struguri și de vin,
Culegem dragoste din plin.
Iar după ce-am "muncit din greu",
Adormi încet pe pieptul meu.
În brațe-avându-te-am gândit:
"Of, nu mă satur de iubit..."
Și, nu știu, bine-i sau e rău,
Să te culeg aș vrea, din nou.
................................
Visez prea mult, n-am ce să zic
Și n-am cules azi mai nimic.
Arest
Prins în mintea mea, arest la domiciliu
M-aș îmbăta să nu mai simt dar îți văd chipul
M-aș înșela dar chiar incerc să nu fiu tipul
Ceva mă mișcă și nu cred că e nisipul
Ceva m-apasă, cred că-i partea mea de vină
Înțeleg acum de ce te porți ca o străină
Dacă te-am făcut să suferi, tu să-mi ierți păcatul
N-am meritat iubirea ta ce acum o poarta altul
Nu mă vrei
Nu mă vrei, ziceai că sunt sărac,
Nu mă vrei, credeai că nu o să-ți plac,
Nu mă vrei, și m-ai abandonat,
Dar în interior îmi e sufletul bogat.
Și sufletul îmi e gol, de tine îmi este dor,
Și stelele plâng când mă văd suspinând,
Dar tu ești departe,departe de mine,
Nu-ți pasă ce simt,nu îți pasă de mine.
Aș vrea să mă săruți fără ne-încetare,
Aș vrea să îți simt a ta suflare,
Totul e gri și culoarea dispare,
Fară tine ,totul mă doare.
Sunt rămas în trecut, încă nu pot să te uit,
Acolo voi rămâne, fiindcă mă simt mai bine,
Fă-mă, doamne, înger păzitor,
Vreau să îi fiu alături, că îmi este dor.
Zbor
Am fost cândva o pasăre căzută,
Cu aripi frânte-n vântul nemilos,
Dar am păstrat în piept un vis frumos
De-a-mi regăsi o fericire mută.
Ca să învăț să zbor cu o aripă,
M-am ridicat din umbre, din abis,
M-am tras prin mărăcini și am promis
Să nu mai fac din dragoste risipă.
Nu m-a salvat nici mila, nici tăcerea,
Ci focul viu din trupul obosit -
Un vis de a nu slei sfârșit,
De-a-mi scoate la iveală iar puterea.
Și azi plutesc pe cer cu o aripă,
Învins-am gravitația din gând,
Și zbor printre copaci, crezând
Că totul se întâmplă într-o clipă.
N-am cerut mii de stele ori alte cāi ușoare,
Doar loc printre nori grei, să fiu iarăși în zbor,
Și-am dedus anevoie că nu e chiar ușor,
Și că pământul rece cel mai tare doare.
Azi zbor fără de teamă, cu aripa-mi umbră,
Si am rupt din durere un pas către mai sus,
Căci zborul nu e trup, iar eu nu am apus
Printre mărăcini, într-o uitare sumbră.
Театр
Три слова, всего три слова,
Было все вчера, сегодня будет снова.
Слова сказать которые не сложно,
Три слова, кинула неосторожно.
Три слова, всего три слова,
Было всё вчера, сегодня будет снова.
Теряли текст, бесталатных двух ролей,
искал как ты, а находил блядей.
Три слова, всего три слова,
Было все вчера, сегодня будет снова.
Терял смысл гребанных идей,
Oh, I believe in yesterday
Război din pace
Nedumerit privindu-ți chipul
Din vid scăpare nu aveam
În minte îmi juca doar gândul
"De-aici ieşire nu mai am"
Sărac privindu-mi ochii tu "nemo" îmi spuneai Spuneai fără cuvinte
Te subânțelegeai
Certându-mă fregvent cu mine război din pace am făcut,război ce no să se termine,război ce nu sa mai sfârșit.
-Fii mai puternic Dar tot odată nu fi dur
Tu de iubire nu ești vrednic Eu iubitorii nu-i îndur
Dar tu iubește mă Cum nu ai mai iubit!
lubit vei fi de nimeni Căci din războaie n-ai ieșit
-Învingător de o să ieși,sămi spui
-De ce!?să mă iubeşti!? lubirea ta nu trebuiește nimănui!
lubit voi fi,dar tu iubită nu mai iești
Pentru-a fi iubită,fără motive să iubești!!!
De toamnă
Iar via trebuie culeasă.
Mi-e dor de tine dar, mă duc,
Cu drag de treabă să m-apuc.
Strâng un ciorchine, încă unul,
Îmi zboară gândul ca nebunul,
Și tot visez, și tot adun
Dar totuși trebuie să-ți spun:
La mine-aș vrea acum s-ajungi,
Să ne-nfruptăm din struguri dulci...
...................................................
Deci, iată-n astă zi de joi,
Culegem via amândoi.
Ah! vraja soarelui fierbinte,
De m-ar lăsa să fiu cuminte!
Cred că ceva n-am înțeles
Când din greșeală te-am cules
Și negândind nimic mai mult,
Din tine-acuma mă înfrupt
De parcă timpu-n loc ar sta,
Mă bucur de dulceața ta.
Cum stoarcem mustul ca de miere,
Îți storc suspine de plăcere,
Și, ne-nfruptăm cu mult nesaț,
Stând ochi în ochi și braț în braț.
Uitând de struguri și de vin,
Culegem dragoste din plin.
Iar după ce-am "muncit din greu",
Adormi încet pe pieptul meu.
În brațe-avându-te-am gândit:
"Of, nu mă satur de iubit..."
Și, nu știu, bine-i sau e rău,
Să te culeg aș vrea, din nou.
................................
Visez prea mult, n-am ce să zic
Și n-am cules azi mai nimic.
Arest
Prins în mintea mea, arest la domiciliu
M-aș îmbăta să nu mai simt dar îți văd chipul
M-aș înșela dar chiar incerc să nu fiu tipul
Ceva mă mișcă și nu cred că e nisipul
Ceva m-apasă, cred că-i partea mea de vină
Înțeleg acum de ce te porți ca o străină
Dacă te-am făcut să suferi, tu să-mi ierți păcatul
N-am meritat iubirea ta ce acum o poarta altul
Other poems by the author
Nemurire
Iubito,
Am să-ți vorbesc despre iubirea noastră,
Sau despre nemurirea ei,
Nu-ți face griji ,mie nu-mi pasă
De moartea cea cu coasă
Și nici de întuneric sau singurătatea deasă...
Există perpetuum viață
Dar și Hristos cu Sfinții Lui,
Există o altă lume
Nu există moarte,
Tu prinde-mă de mână
Și lasă-mă să te sărut din nou
Vei înțelege iar
Că dragostea-i prea mare
Și poate să omoare moartea ei!
(22 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Teamă
Mi-e teamă de teamă iubito, atât...
Știu că fricile-s moarte,
Le-am gonit mai demult,
Nici pe-ale tale nu le-am iertat,
Le-am alungat pe toate curând,
Știu asta când ți-am simțit
Al tău sacru și mistic sărut,
De fericire am plâns,încă mai plâng,
Mă ascund însă, nu îți arăt
Nici fericirea și nici vreun surâs,
Vreau să cădem în al iubirii abis,
Iar când râzi știu că renaști,
Pleci puțin de pe tristul pământ,
Eu te țin de mână cu iubire dar strâns..
Să te pierd, pentru mine nu-i scris,
Îți voi sta cu lumină în gând,
Mi-e teamă de teamă iubito, atât!
(24 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Tu ești
Tu ești ce nimeni nu poate fi
Nici astăzi,mâine ori demult,
Căci pentru mine exiști doar tu,
Ești singura iubire...
Tu ai puterea să-mi deschizi
Și ochii și inima și Cerul!
Cum aș putea eu să rezist
Fără să-ți scriu a mea iubire
Să mai respir gândind tăcut
Cum plâns-ai în trecut rănită fiind,
De-o tristă amintire ce-i moartă mai demult..
Să moară ea iubirea precum oamenii mor,
Să zacă ea cu cruce pusă în pământ,
Să fie amăgire?
Eu spun că nu!
Nu cred că Adevărul stie vreodată a muri,
Iubirea de asemeni!
Îți spun acum ce-am spus la început
Tu ești ce nimeni nu poate fi
Nici astăzi,mâine ori demult,
Căci pentru mine exiști doar tu,
Ești singura iubire...
(30 ianuarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Neiubire
Dacă iubirile toate dor
Căci n-am auzit să existe amor,dragoste sau iubire fără revers sau durere,
Neiubirea doare cel mai tare!
Lumina aduce culoare,
Amorul aduce amagire dulce,se pare,
Sare ca un bufon când promite,
Minte frumos aproape perfect,
Are glasul duios,răspândește miros de zambile și dispare!
Nu-i dragostea doar perfectul actor
Ce-și arată talentul tuturor celor care vor să-l privească?
Și ce dacă,spune poetul!
Fericirea e acolo unde nepăsarea gonește neiubirea ce blesteamă amorul care vine nepoftit,nedorit..
Adio neiubire....
Hulită,urâtă,alungată de toată lumea ești!
(12 septembrie 2023 H.S-Irepetabila iubire)
Doi,noi doi
Amândoi,noi doi
Goi de tristețe,
Plini de iubirea ce se rotește în cercul de foc,
Ce-ți iese din angelica privire,
Îngerul meu cu noroc,
Ce-mi arată al dragostei joc
Iubirea se plimbă de la tine la mine,
Se reîntoarce la tine vorbindu-ți dulce cu vorbele mele...
Vasilica tu ești dragostea vie,
Ochii tăi sunt văpăi ce mă ard
Când în gând te revăd,
Tu nefiind lângă mine,
E trist,dar știu că tu ești fericire
Iar eu îți tot spun,te iubesc!
(3 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Ce vrei să-ți spun
Ce vrei să-ți spun când toate s-au cam spus,
Când vorbele ce-au trebuit să zboare s-au topit demul?
Crezi tu că dragostea ne moare,
De voluptatea trupului adoarme?
Sau poate o iubire adevărată să dispară,
Și să transforme bucuria noastră în blestemată dramă?
E dragostea ascunsă în sterpele plăceri,
Este iubirea și amorul fum,iluzii și scorneli?
Cum vrei să-ți spun că te iubesc etern,
Prin spirit sau plăceri?
Ce vrei să-mi ceri când te sărut,
Eu fiind pierdut în ființa ta demult?
Știi bine că îți aparțin ca liber al iubirii prizonier,
Prefer să mor decât să-ți pierd iubirea și infinitul tău mister!
(12 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)
Nemurire
Iubito,
Am să-ți vorbesc despre iubirea noastră,
Sau despre nemurirea ei,
Nu-ți face griji ,mie nu-mi pasă
De moartea cea cu coasă
Și nici de întuneric sau singurătatea deasă...
Există perpetuum viață
Dar și Hristos cu Sfinții Lui,
Există o altă lume
Nu există moarte,
Tu prinde-mă de mână
Și lasă-mă să te sărut din nou
Vei înțelege iar
Că dragostea-i prea mare
Și poate să omoare moartea ei!
(22 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Teamă
Mi-e teamă de teamă iubito, atât...
Știu că fricile-s moarte,
Le-am gonit mai demult,
Nici pe-ale tale nu le-am iertat,
Le-am alungat pe toate curând,
Știu asta când ți-am simțit
Al tău sacru și mistic sărut,
De fericire am plâns,încă mai plâng,
Mă ascund însă, nu îți arăt
Nici fericirea și nici vreun surâs,
Vreau să cădem în al iubirii abis,
Iar când râzi știu că renaști,
Pleci puțin de pe tristul pământ,
Eu te țin de mână cu iubire dar strâns..
Să te pierd, pentru mine nu-i scris,
Îți voi sta cu lumină în gând,
Mi-e teamă de teamă iubito, atât!
(24 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Tu ești
Tu ești ce nimeni nu poate fi
Nici astăzi,mâine ori demult,
Căci pentru mine exiști doar tu,
Ești singura iubire...
Tu ai puterea să-mi deschizi
Și ochii și inima și Cerul!
Cum aș putea eu să rezist
Fără să-ți scriu a mea iubire
Să mai respir gândind tăcut
Cum plâns-ai în trecut rănită fiind,
De-o tristă amintire ce-i moartă mai demult..
Să moară ea iubirea precum oamenii mor,
Să zacă ea cu cruce pusă în pământ,
Să fie amăgire?
Eu spun că nu!
Nu cred că Adevărul stie vreodată a muri,
Iubirea de asemeni!
Îți spun acum ce-am spus la început
Tu ești ce nimeni nu poate fi
Nici astăzi,mâine ori demult,
Căci pentru mine exiști doar tu,
Ești singura iubire...
(30 ianuarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Neiubire
Dacă iubirile toate dor
Căci n-am auzit să existe amor,dragoste sau iubire fără revers sau durere,
Neiubirea doare cel mai tare!
Lumina aduce culoare,
Amorul aduce amagire dulce,se pare,
Sare ca un bufon când promite,
Minte frumos aproape perfect,
Are glasul duios,răspândește miros de zambile și dispare!
Nu-i dragostea doar perfectul actor
Ce-și arată talentul tuturor celor care vor să-l privească?
Și ce dacă,spune poetul!
Fericirea e acolo unde nepăsarea gonește neiubirea ce blesteamă amorul care vine nepoftit,nedorit..
Adio neiubire....
Hulită,urâtă,alungată de toată lumea ești!
(12 septembrie 2023 H.S-Irepetabila iubire)
Doi,noi doi
Amândoi,noi doi
Goi de tristețe,
Plini de iubirea ce se rotește în cercul de foc,
Ce-ți iese din angelica privire,
Îngerul meu cu noroc,
Ce-mi arată al dragostei joc
Iubirea se plimbă de la tine la mine,
Se reîntoarce la tine vorbindu-ți dulce cu vorbele mele...
Vasilica tu ești dragostea vie,
Ochii tăi sunt văpăi ce mă ard
Când în gând te revăd,
Tu nefiind lângă mine,
E trist,dar știu că tu ești fericire
Iar eu îți tot spun,te iubesc!
(3 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Ce vrei să-ți spun
Ce vrei să-ți spun când toate s-au cam spus,
Când vorbele ce-au trebuit să zboare s-au topit demul?
Crezi tu că dragostea ne moare,
De voluptatea trupului adoarme?
Sau poate o iubire adevărată să dispară,
Și să transforme bucuria noastră în blestemată dramă?
E dragostea ascunsă în sterpele plăceri,
Este iubirea și amorul fum,iluzii și scorneli?
Cum vrei să-ți spun că te iubesc etern,
Prin spirit sau plăceri?
Ce vrei să-mi ceri când te sărut,
Eu fiind pierdut în ființa ta demult?
Știi bine că îți aparțin ca liber al iubirii prizonier,
Prefer să mor decât să-ți pierd iubirea și infinitul tău mister!
(12 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)