Alchimia Iubirii
Inima mea, un cerșetor rătăcit,
Caută fluturi în plasa timpului,
Răsărit de dorințe în nopțile eterice,
Însă melancolia mea vicleană îmi umple doar cupa sufletului cu lacrimi
Ce din ea toarnă un toast de suferință și revarsă-n nimicirea a fiecărui fărâme din mine
Așa fi vrut sa fie iubite, sa aibă de ce să se aline ci nu să se spargă în reflexiile unei iubirii de fațadă
Aș vrea și inima să vadă cu proprii ochii că lumea-i nu-i rea ci e doar momentul nepotrivit
Și că într-o zi va fi iubită si nu v-a mai răzbi de durere, iar atunci orice durere va merita
Căci la sfârșitul ei, va exista un sfârșit ce se va contopi într-un destin
Atunci când două inimii pe cer vor poposi împărtășindu-si iubirea
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: ,,Nu te enerva" în olandeză
Poem: Traieste acum clipa!
Trezește-mă cu o poezie – o inițiativă a unui tânăr din Moldova de a promova poeziile frumoase
Poem: Brumar
Poem: Chitara aurie
A implinit 85 de ani si a mai lansat o carte. Spiridon Vangheli si-a sarbatorit ziua de nastere printre pici - VIDEO
Poem: Amintiri
Poem: Cugetări!
(foto, video) Poezia răsare la apus. A fost lansat volumul de versuri al tinerei poete Romina Chetraru