Ora 5.25
Tu ești pe drum spre casă,știu
Când toată lumea doarme liniștită,
Cum crezi că pot dormi și eu?
Eu cred că ești copila unui zeu
Acea frumoasă fără seamăn
Cu nebunia hărniciei
Ce-o au furnicile mereu,
Iar eu, cel care te iubește
La ora dimineții se gândește
Că viața este strălucire
Ce vine de la Dumnezeu !
Iar Dumnezeu este iubire
Iubirea are astăzi glasul tău
Iubito,ești pe drum spre casă,
Mă porți acolo și pe mine
Stând liniștit în buzunarul tău
Îți simt și pașii si iubirea
Acolo vreau să stau mereu.
(7 feb 2024 Vasilica dragostea mea)
Poems in the same category
Primăvara inimii mele în turcă
Un băiat simpatic, George...
Un băiat introvertit, George...
Un băiat amuzant, George...
Un băiat cum nu am mai întâlnit până acum, George,
Un băiat pentru care orice atenție contează, George,
Un băiat căruia îi plac poeziile, George,
Un băiat expresiv și artistic, George,
Un băiat care chiar vrea să ne plimbăm cu hidrobicicleta, George...
Un băiat care chiar vrea să stăm să povestim la picnic, George,
Un băiat cu care se poate merge la cinematograf, piese de teatru, George,
Un băiat cu gusturi simple, dar bine alese, George,
Un băiat curajos și hotărât, George,
Un băiat cărui îi plac revistele vechi de modă, George,
Un băiat care cu fiecare ocazie, aduce mai multe flori, bomboane, George,
Un băiat ale căror poezii mă atrag tot mai mult, George,
Un băiat care scrie, taie și rescrie și de 1000 de ori, până să exprime exact ce își dorea, George,
Un băiat cu care merg la vecina ce dă meditații la spaniolă, George,
Un băiat care, dacă rămân în urmă cu învățatul, mă meditează și pe mine, George,
Un băiat care ascultă cam același gen de muzică, George.
George, amintirile mele legate de tine, cum te-am cunoscut și cât de mult mi-a plăcut cum scriai, cum mâncai pizza, cum râdeai la glumele mele (că în mod normal, doar eu râd), cum râdeai de mine câteodată, cum ne plimbam pe alei, cum mergeam amândoi cu motocicleta, pe autostrada Soarelui, depășind limita de viteză, cu pletele în vânt, lipsiți de griji, cum știam să ne facem unul pe celălalt să ne simțim bine, să ne ridicăm moralul, să ne distrăm prin crâșme, să mergem la meciuri de fotbal, să țipăm și să scuipăm semințe, să ne jucăm cu pisica mea de rasă Nebelung, să îmi dai un stilou de care te-ai plictisit, ți-l reparam și te bucurai foarte mult. Dulci amintiri, păcat că ai plecat cu nu știu ce proiect in Brazilia. Nu e nimic, erai tânăr, cum ar spune Otilia din ,,Enigma Otiliei" aveai visele tale și trebuia să ți le îndeplinești. Mai sunt atâtea fete, dar de proiectul acela chiar aveai nevoie. Te înțeleg, nu mi-ai lăsat multe poezii, dar eu le voi păstra, amintirea lor va înflori din ce în ce mai mult când le voi citi, răsfoi, când mă voi bucura de scrisul tău și de ce ai vrut să exprimi prin acele rânduri.
Yüreğimin baharı
İyi bir çocuk, George...
İçe dönük bir çocuk olan George...
Komik bir çocuk, George...
Daha önce hiç tanışmadığım bir çocuk George.
Her türlü ilginin önemli olduğu bir çocuk George,
Şiirleri seven bir çocuk George,
Etkileyici ve sanatsal bir çocuk olan George,
Bizi gerçekten hidro bisikletle gezmeye çıkarmak isteyen bir çocuk, George...
Piknikte oturup hikayeler anlatmamızı gerçekten isteyen bir çocuk, George.
Birlikte sinemaya gidecek bir çocuk oynuyor, George,
Basit ama iyi seçilmiş zevklere sahip bir çocuk olan George,
Cesur ve kararlı bir çocuk olan George,
Eski moda dergileri seven bir çocuk olan George,
Her fırsatta daha fazla çiçek, şeker getiren bir çocuk, George.
Şiirleri beni giderek daha çok cezbeden bir çocuk, George.
Tam olarak istediğini ifade edene kadar binlerce kez yazan, kesen ve yeniden yazan bir çocuk George,
İspanyolca dersi veren komşuma birlikte gittiğim çocuk George,
Eğer öğrenmede geride kalırsam, benim için de meditasyon yapan bir çocuk, George.
Hemen hemen aynı türden müzik dinleyen bir çocuk George.
George, seninle ilgili anılarım, seninle nasıl tanıştığım ve yazdıklarını ne kadar sevdiğim, pizzayı nasıl yediğin, şakalarıma nasıl güldüğün (çünkü normalde sadece ben gülerim), bazen bana nasıl güldüğün, eskiden nasıl konuştuğumuz sokaklarda yürüdüğümüzü, ikimizin de nasıl motosiklet sürdüğümüzü, Güneş otoyolunda, hız sınırını aştığımızı, saçlarımızı rüzgarda, tasasızca, birbirimizi nasıl iyi hissettireceğimizi, moralimizi nasıl yükselteceğimizi nasıl bildiğimizi, barlarda eğlenin, futbol maçlarına gidin, çığlık atıp tohum tükürün, Nebelung kedimle oynayın, sıkıldığınız bir kalemi bana verin, tamir ederim ve çok mutlu olursunuz. Tatlı anılar, ne yazık ki Brezilya'da hangi projeyle gittin bilmiyorum. Hiçbir şey değil, "Otilia's Enigma"dan Otilia'nın da söylediği gibi gençtin, hayallerin vardı ve onları gerçekleştirmek zorundaydın. Başka pek çok kız var ama bu projeye gerçekten ihtiyacın vardı. Seni anlıyorum, yapmadın Bana birçok şiir bırakın ama onları saklayacağım, onları okudukça, göz gezdirdikçe, yazdıklarınızdan ve o satırlarla anlatmak istediklerinizden keyif aldığımda hafızaları daha da çiçeklenecek.
O dragoste rănită
Oare
E drept cea ce simt
Doare
Din ce în ce mai tare
Si azi mă întreb
Oare,cine sunt eu?
Un străin care nu stie sa fie el
Cu frici si regrete
Ca si azi mă întreb
De ce am dat cu piciorul la tot
Te vad peste tot
Ca tu fată cu buze rare
Si prin gânduri îmi dai chemare
Te caut prin orice ochii
Dar nici măcar cei mai frumoși ochii din lume
Nu fac ca ai tai
Oare,îți amintești de ce oare?
Eu stiu de ce,dar uite ca si azi
Încă doare
Iubesc dar cu chemare
Rece dar buzele calde
Simt ca cedez dar cum ai făcut-o si tu
In liniștea dulce de câmpie
Unde nu te vede nimeni
Unde e o liniște profundă, oare
Îți amintești de ce oare
Planuri duse pe apa rece de lac
Unde ,poate undeva se vor întoarce
Cu o apă caldă si un val mare de răcoare
Unde nimeni nu ne vedem
Dar uite fată dragă
Ca si azi,doare
Va durea mereu
Oare de ce? Ca te-am iubit prea tare
Val de îngerii ce mă acoperă
Sa fiu tare,ca eu naivă fată
Nam stiu cum ,sa îți fiu pură soartă
Ca regret ,ca nu ți-am dat chemare
Si eu încă te iubesc
De asta încă doare
Si da,încă va durea
Prin sânge dulce de moarte
Prin oase rece de iarnă
Ca inima mi-sa înghețat
Dar flacără ce e oare
Se aprinde, prin fur copac
Cand te văd si iti aud voace dulce de vară
Unde totul e cald si fierbinte
Dar uite oare
Ca doare, din ce in ce mai tare
Epigrame VIII
Vizită
Iar e-n vizită mamaia,
De-alaltăieri de pe la zece,
A venit c-a prins-o ploaia,
Dar uită ca să mai plece.
Uneia care a dat de bani
Când nu aveai serviciu şi lovele,
Erai un stup cu miere şi nectar,
Iar azi cu milioane în portofele,
Te-ai transformat într-un viespar.
Unor români – corona virus
A fost nevoie de o pandemie,
Şi multe sfaturi cu-nţeles,
Ca întreaga Românie,
Să se spele un pic mai des.
Epigrama
Un catren cu poanta-n cioc,
Şi cu patru versuri bune,
Primele te ţin la foc,
După ultimul vei fi cărbune.
Unui bețiv
Când se uită spre podgorii,
I se dilatează porii,
Și se vaită la vecin,
Că îi lasă gura vin.
Pantofii
Pe mama pantofii o băteau,
Și aproape zilnic suferea,
Dar într-o zi când se certau,
Văzui că tata pantofii îi purta.
Umor
E plin de umor vecinul meu,
Iar altul ca el nu întâlneşti,
I-atât de dezvoltat umorul său,
Că râde şi la un Banc de peşti.
Magicianul
Pe un fost magician vestit,
Bibliotecarul școlii l-au făcut,
Dar un eşec cumplit s-a dovedit,
Că încet din cărţi au disparut.
Şcolarizare forţată,
Cam târziu veni la şcoală,
Avea şaipe ani şi oleacă,
Dar din tot ce studia,
Doar si-laba îi plăcea s-o facă.
Sărăcie
Fiind sărac de nedescris,
N-a mai suportat ruşinea crasă,
Servicii Funerare şi-a deschis,
Să aibă ce pune pe masă.
Dar eu?
Cine sunt?
Nu mai știu
Unde sunt?
Am ajuns într-un loc pustiu
Sunt tristă
Alții mă controlează
Sunt dezamăgită
Visurile mele nu contează
Voiam doar să cânt
Melodii scrise de mine în gând
Coregrafii să dansez
Cum mereu visez
Totul a fost distrus
De cel mai important intrus
Familia mea mi-a spus
Muzica nu e doar compus
Ei vor facultate
După master în contabilitate
Și viața mea unde rămâne?
Distracția, alcoolul, iubirea nu sunt de mine?
Acest lucru nu o să tolerez
Nu vreau decât să mă angajez
După ce liceul voi termina
Nimic nu mă va domina
Ce-ar fi să fim
Ce-ar fi să ne-ntâlnim într-un salcâm
Când primăvara scoate florile din creangă
Strivind tăcerile să nu le auzim
Vorbind culorile din alb să crească nalbă
Ce-ar fi căderile să nu le mai primim
Urcând în suflete lumina către vară
Stârniți de zâmbete pe buze să vopsim
Cu mierea dulce gura roșie de fragă
Ce-ar fi privirile să nu le dezlipim
Developănd aceleași stele pe sub pleapă
Când adormim ne va rula în vise film
Despre un soare ce aprinde lunii salbă
Ce-ar fi secundele să nu le auzim
Bătăi de inimă surzind eterna roată
Pe timpul rege încurcând să-l ațipim
De noi uitând să ne petrecem doi în șoaptă
Ce-ar fi culorile pe toate să le știm
Din curcubeu să adunăm o înghețată
Gustând plăcerile din viață să sorbim
Topind încet buchetul fin de ciocolată
Ce-ar fi un doi creat din noi să făurim
Cu eu și tu să împletim o cazemată
Visele toate adunând să le-mplinim
Ce-ar fi să fim același pas pe-aceiași treaptă
Tăticul meu
Tata e eroul meu,
Mă ajută, el, mereu,
Nu mă lasă nici la greu,
Cel mai bine îl știu doar eu.
Autor: Nicoleta Postovan
Other poems by the author
Deasupra tuturor ești tu
Iubito,
Tu ești deasupra tuturor
Când dragostea își are glasul său,
Căci Dumnezeu este iubire,
Precum o spun și Sfinții din vechime!
Așa știu eu că Cerul mi-a vorbit,
Din clipa când mi te-a trimis,
Ori mai degrabă pe mine mi te-a-ncredințat,
Să te iubesc așa cum nimeni n-a putut,
Căci dragostea e dar divin și nu e lesne de găsit!
Eu am știut că te iubesc din prima clipă când te-am privit,
Îți amintești sau nu,ce mai contează,
Sau poate n-am știut....
Dar știu acum!
Îmi amintesc cum noi pășeam agale pe poteci de munte,
Iar munții ne priveau nostalgic și ei pe noi,
Cum Raiul ne vorbea rostind tăcerea sa,
Chiar dacă noi temându-ne să nu apară pe cărare
Vreun urs iar teama era mare,
Dar dragostea alungă orice frică,
Iubito, Tu ești deasupra tuturor Când dragostea își are glasul său, Căci Dumnezeu este iubire, Precum o spun și Sfinții din vechime! (11 iulie 2024 Vasilica dragostea mea)
Totul despre dragoste
Iubito, cine este cel ce știe totul despre iubire,
Sau despre dragostea ce eu ți-o port ca un nebun?
Iar dacă dragostea nu este nebunie,
Atunci ce este?
Căci vorbele oricât ar vrea să dezvelească
Cele ce nu pot fi privite,
De proști ori simpli muritori,
Aici fac tainică vorbire despre amorul nostru,
Despre noi doi când încleștați
Și prinși în veșnicie, vorbim Precum nemuritorii zei,
Cine e cel care pe toate le cunoaște,
Și dragostea împarte doar celor ce-o cer?
Nu este însuși Dumnezeu?
Nu-i teama izgonită pe vecie,
Iar dragostea-i pecetea Sfinților ce stau în Cer?
Nu-s îngerii aceeași dulce melodie,
Ce vine când suspinele-s prea multe,
S-aducă blândă mângâiere,
Celor ce însetați după iubire,
O cer în rugăciune așa cum noi cerut-am amândoi?
(31 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Serenadă la Dobrovăț
Sosit pe nori să-ți cânt o serenadă la fereastră,
Iubita mea blajină și frumoasă
Ce porți ale iubirii nesfârsite aripi,
Te cer acum când ești la Dobrovăț,acasă
Să-mi fii nevastă!
Ei bine,știu că pare doar o glumă,
Dar spun că treaba asta este serioasă,
Să știe lumea toată,
Chiar dacă nimeni nu ne știe
Sau nu le pasă...
Eu te iubesc precum un condamnat la fericire,
Cel ce-a primit divină condamnare fără scăpare fără ieșire,
Când stă la tine-n brațe,
Sau te sărută....
Și știe că-i condamnat la dragoste pe viață!
(22 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Tu
Nu am ochi decât pentru tine,înger venit din Cer...De crezi că nu îți spun doar adevarul,Priveste-te o clipă în oglindă, Și-ți vede dulcele mister,Tu ești iubirea ce-o aștept de-o viață, Fie de crezi sau ba,tu esti aroma și dulceața, Iar fericirea este vocea ta!
(14 dec 2023 Vasilica dragostea mea)
Risipă de iubire
Să facem risipă de iubire,
E singura risipă fără de risipă,
Să ne iubim fără rețineri sau rușine,
Dar totuși să rămânem precum sfinții,
În dragostea curată plină de iubire...
Să știe lumea-ntreagă de risipa noastră
Să vină cerșetorii de iubire să adune,
Ce ne rămane nouă de prisos,
S-adune frimiturile rămase
Din nesfârșita dulce nebunie,
Amor,iubire,dragoste,risipă!
(24 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Mozaic
Pestriță e lumea întreagă!
Pe loc nu știe a sta...
De stă,vrea să se miște,
De mișcă,vrea să stea!
Iar omul nu știe ce vrea!
Când râde, când plânge!
Ori naște,ori moare!
Face,desface, țipă sau tace!
Direcție au toate
Chiar de n-ar vrea!
Lumea-i făcută de cineva
Sau ba!?
(26 februarie 2023 Horia Stănicel -Irepetabila iubire)