Amintiri vii
Amintirile sunt vii,
Se-nalță-n nopțile târzii,
Și-n taină sufletul îmi plâng,
Când dorul vechi începe să-l frâng.
Sunt clipe ce nu pier nicicând,
Rămân în aer, tremurând,
Și chiar de timpul ne desparte,
Le simt aproape, ca o carte.
În șoapte blânde mă-nvelesc,
Cu chipuri dragi ce le iubesc,
Și-n liniștea ce mă cuprinde,
Un strop de pace iar mă prinde.
Amintirile sunt vii mereu,
În ele e ceva divin,
Un fir ce leagă, dulce, greu,
Ce-a fost cândva și ce-i destin.
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Aș striga,aș chema
Поэма: Oriunde ai fi....
Poetul Emil Brumaru a murit
Поэма: Am timpul sub tālpi
Поэма: Un ultim dans
Librăria Bestseller anunță lichidări de stoc pentru vacanța de vară cu reduceri de 70% la peste 1000 de titluri de carte
Поэма: Steaua mea
Поэма: A fost odată
Judith Kerr, autoarea seriei de cărţi pentru copii dedicate pisicii Mog, A MURIT