Evadare din Coșmar
Verbul “a judeca” mă dezgustă,
Cum e posibil ca un om normal la cap să judece alți oameni?
Îmi este imposibil să cred că acest om nu va avea șansa să se vindece,
Chiar vrea acesta să aleagă frumusețea idealistă
În locul a mii de comori?
De-o bucată de vreme nici cuvintele nu mă mai salvează,
Să scriu devine încet o amintire,
Treziți-mă din acest coșmar, oferiți-mi o ghiontire,
Nu vreau sa plec,gândul îmi vrea răul,mintea mă trădează,
Nu mă lăsați să cedez, nu lăsați ca pielea să-mi devină din nou pală.
Cum să mă exprim mai clar,
Dacă din glasul meu nu pare să se mai audă cuvinte?
Ce va mai exista vreodată să mă reprezinte?
Voi mai putea vreodată eu să răsar?
Am început să nu mai exist nici în trecut,nici în prezent
Am început să pierd acest dar…
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: PLOAIA
Поэма: pentru el
Republica - despre traduceri. Lectură: romanul „Capul” al scriitorului azer Elçin
Поэма: DE CE ?
Поэма: Cât vom mai fi copii
Scriitorul Petru Cărare a decedat
Поэма: Mi-e dor
Поэма: Regretul unui fiu
O tanara poeta si-a lansat cartea si s-a ales cu un inel de logodna