Iertare mamă!

Mă uit acum, la poza ei cu drag,

Și-mi amintesc, de mama mea,

Cum m-aștepta, măicuța-n, prag,

Sperând ca azi, eu voi veni la ea

 

Și azi, era mereu, in fiecare zi,

Pentru ființa cea, cu părul strâns,

Cu chip plăpând si, ochii verzi,

Dar, eu, cu ale mele, eram prins

 

Vorbeam la telefon, cu dânsa,

Și-adesea-i, promiteam și, eu,

Că voi fi sâmbătă, cu siguranta-acasă,

Să-i treacă ei, de dorul meu

 

Din prag, ea către poartă, tot venea,

Și poate-l va vedea, pe-al ei fecior,

Când se uita prelung, către șosea

Si el, se va ivi și, apărea-ndecor

 

Și știu, ce mult, ea aștepta sa vin,

S-o văd, să-mi spună..bun venit,

Cu glasul ei frumos și, chiar divin,

Iar eu, să-i spun..bin' te-am găsit

 

Dar uneori, realitatea-i, crudă,

Iar la șosea, nimeni nu se vedea,

Ea tristă, se retrăgea, in tindă,

Și lângă telefon, continuu, veghea

 

Poate băiatul, un telefon va da,

Si că-i pe drum și, se grăbește,

S-o vadă cum, ea stă pe ladă,,

Și ne-ncetat, trage nădejde

 

Dar uneori nu e, cum ne dorim,

Și așteptarea, grea și, dureroasă,

Și amânăm prea des, noi să venim,

La mama noastră, cea frumoasă

 

La telefon, scuze, găseam, pre des,

Că sunt la muncă, reținut, spuneam,

Dar voi veni acasa, promiteam, ades,

Să ne vedem și, să-ne-nbrățișam

 

Tot ce v-am scris, e pur adevarat,

Și-așa se întâmplă, mai mereu,

Să n-avem timp, cănd ești chemat,

Și regretăm târziu, când ne e greu

 

Și greutatea, e tare-apăsătoare,

Când știm, ca-m fi putut, mai mult,

Să alinăm singurătatea, care doare,

Si cum eram, uniti noi, mai demult

 

Când ea în prag, nu a mai fost,

Și poarta, nu s-a mai deschis,

Am plâns, dar chiar că n-avea rost,

Mama, fiind prea sus, în Paradis

 

Acum și, fară telefon, să dai,

Eu m-aș grabi și, aș veni, în zbor,

Să-ți mulțumesc, pentru luna de Mai,

Când lumea-ntreagă, afla că ai fecior

 

Ce spun și scriu acum, e făra leac,

Și-mi cer iertare, mamă sfântă,

Ca-ș fi putut, mai mult să fac,

Si să alin, a ta grea suferință

 

Mai vin si, trec prin sat si, pe imaș,

Și la mormânt, plângând, ma reculeg,

În liniște suspin și, singură te las,

Știind că asta-i soarta si,nu pot să aleg

 

Voi, care astăzi mame, mai aveți,

Și stiti, ci cât de mult, v-asteaptă,

Nu-ntârziați, nu amânați, să le vedeți,

Și cât mai des, dechideți, poarta!


Categoria: Poezii dedicate Mamei

Toate poeziile autorului: Zugun poezii.online Iertare mamă!

Data postării: 24 ianuarie

Vizualizări: 75

Loghează-te si comentează!

Comentarii

,, Iertare mamă!,, este poezia care face parte dintr-un loc special acela al ,, poeziilor dedicate mamelor,,. Fiecare mamă merită o poezie….cu atât mai mult dacă acea mamă o poate citi, o poate auzi .. Din punct de vedere a poeziei,ca atare ,este bine venită atât pentru poetul Cezar Zugun a cărui suflet este inundat de regrete cât și pentru mulți dintre cititorii poezii care sunt marcați de această similară durere….
Comentat pe 25 ianuarie

Poezii din aceiaşi categorie

De la fiica pentru mama

Cu palmele te cuprind de picioare...
De atâtea ori m-ai dus în brațe
Si poate te dureau genunchii,
Dar plânsul meu te durea mai tare.

Câte năzbâtii am făcut, nu mai ții minte.
Ții minte doar cum mă ascundeam, de rușine,
Petrecând ore întregi prin grădină
Așteptând să- ți treacă supărarea pe mine.

De câte ori m-am pornit să fug de-acasă...
Eram sigură că nu mai vin niciodată,
Dar făceam trei metri dupa poartă
Si mă întorceam speriată.

De câte ori nu vroiam să stau la masă,
Sau cu lacrimi în ochi mușcam din pâine,
Pentru că nu vroiai să mă lași
Să mă frezez, ca să fiu frumoasă.

De câte ori ți-am ascuns adevărul,
De câte ori îl aflai nu de la mine;
Nu ți-am spus niciodată de ce:
Nu vroiam să crezi că te fac de rușine.


De câte ori am ridicat tonul vocii-
Mi-a părut rău de fiecare dată.
Vroiam doar să asculți ce- ți spun eu,
Nu vroiam să te știu supărată.

De câte ori nu am ținut cont de sfaturi...
Stiam că numaidecât ai dreptate,
Dar nu știam că mă și înțelegeai -
Credeam că o făceai din autoritate.

De câte ori am fost egoistă...
De fapt, toată viața am fost așa,
Că m-am gândit întîi la mine,
Pe primul loc a fost alegerea mea.

Acum, când anii mi-au jucat festa,
Alegerea pe care aș face-o mereu
Ar fi aceea să te știu aproape,
Să pot să văd adânc, în sufletul tău,


Să-ți iau din griji și din orice durere
Când te razemi cu capul de mâna mea,
Așa cum tu mă sărutai peste picioarele julite
Si de fiecare dată, imediat, îmi trecea.

Să pot fi alături la orice sărbătoare
Si după, să ne așezăm lângă prag,
Să discutăm toate cele făcute,
Așa cum ne-a fost, totdeauna, mai drag.

...toți anii au trecut. Privesc destramarea,
Dar cu câte amintiri dorul îmi vine;
Doar scrisorile mă aduc lângă tine,
Doar ele mai răzbat depărtarea.

Mai mult...

O poveste de Crăciun

N-am fost mințit de mic cu moși
Eram mic copil,m-am prins
Că mama ascundea cadouri
Lânga pomul nostru aprins 

 

Fără moș doar crăciunița
Lânga pomul cu ghirlande 
Unde ascundea când dulciuri
Fie un fruct sau câte-o carte

 

Nu purta cu ea desagi 
Nu venea la noi cu sacul
Ne doream un singur lucru
Să fim unul lângă altul

 

N-a fost bătrânul ăla vesel
Care cică purta roșu'
Ne doream de mici copii
Crăciunița și cu moșu'

 

Era timp de sărbătoare 
Roș-aprins,dar nu de sânge
Sângeram pe dinăuntru
Când vedeam ca mama plânge

 

Bătea drumuri lungi știu bine
Zăpezi mari și fără reni
Aducea crăciunu-n casă
Și zâmbeam în alea vremi

 

Nu voiam multe deloc
Nu voiam să umple coșul
Voiam doar să-și amintească
Și de noi odată moșul

 

Voiam să știe și el nenea 
Noi micuți stăteam grămadă
I-am fi dat noi lui cadouri
Doar să vină să ne vada

 

N-a venit nici într-un an
Însă nu ne explicase
De copii am înteles
C-a rămas la alte case

 

Și de-atunci micuț mi-am zis 
Mi-am promis-o ca nebunul
Când cresc o să-mi iau un ren 
Să-i aduc în dar Crăciunul

 

Crăciunița fără moș
E povestea lor,nu drama
Pentru noi și fără reni
Tu ai fost Crăciunul,Mama

Mai mult...

Mama

Nu-i pe lume mai frumoasa
Mama, decit e a noastra
Scumpa mindra si duioasa
Nu gasesti in lumea asta
Orice floare colorata
Nu-I mai firava ,curate
Dintre miile de stele
Mama-I luna printe ele
Iti dorim un cer senin
Lumina dragoste din plin
Sincer ce sa-ti daruim
Drept simbol ca te iubim
Mama mea e scumpa floare
O iubesc cu-nflacarare
Ea i-o sfinta si frumoasa
Pentru mine-I fire aleasa
No voi vinde pe nimic
Nici pe aur nici pe-argint
Zilnic o voi ajuta
Pentru ca e mama mea
O iubesc si-mi pare bine
Cind ea sade linga mine
Iar cind pleaca undeva
Mi se rupe inima
Cind o vad muncind pe frig
La caldut in cas-o strig
Iar cind soarele o frige
Sufletul in mine plinge

Mai mult...

Ruga pentru mama

Dă-i Doamne, MAMEI, binecuvântare
Si zile dă-i  nenumărate  
Din toate câte ai lăsat iertare
Dă-i hrană crezu - n  pietate.

Și vino,  Doamne,  pogorând blândețea
De care  toții  avem nevoie
De-a  sta învingător sub nor de ploaie
Și  MAMEI lasă-i frumuseţea...

Cu năframă în zi de  sărbătoare
În ruga-i  binecuvântată
Primește-i lacrima și-ngenuncherea
De-ai fi venit în a ei soartă .
Dă-i Doamne , MAMEI, binecuvântare!

Mai mult...

În fața unui chip de înger!

Pentru început am să ridic pensula
Căutând cel mai bun mod de-a contura fericirea!
Voi porni de la un zâmbet infinit
Si de la un ,, Noapte bună" șoptit,
Ambele oferite de buzele tale arse,
Ambele menite să aprindă stelele din cea mai întunecată noapte!
Voi continua cu două nestemate de smarald,
Prin care cele mai puternice vise și speranțe ard
Adăugând un strop de iubire infinită,
De admirație și adorație nerostită
Voi reuși să desenez cu succes chipul ființei pe care o iubesc!

Mai mult...

mama cea mai scumpa fiinta


Mama – cel dintîi cuvînt, cel mai dulce zambet, 

cel mai sincer suflet, cel din urmă vis. 

Cea mai dulce voce, cea mai grea durere, 

cea mai mîndra floare, cea mai scumpa carte.

 

Mama – lacrima tîrzie, vesnica icoana, 

inger de-naltare, candela aprinsa! 

Candela a vietii, care nu se stinge,

care lumineaza si pe veci vegheaza!
 

Mai mult...