Presar câte-un picur de obscur
Ca o ultima rasuflare
A unei morti tarzii
Destăinui Iubiri vulgare
Stiind ca n-ai sa mai vii
Am pierdut amandoi…
Tu timp, eu pe tine
Si daca te mai intorci
Chiar crezi ca mai ai la cine?
Tu Te ai nascut din praf de stele
Doar ca sa zbori la infinit
Tu esti si lună, esti si soare
Precum o rară artă de nedefinit
Iar eu…un simplu cantec de șagă…
Voi ramane o simpla vaza spartă
Care-si chinuie florile sa si le tină
Nestiind nimeni dupa ce rabdă
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Florin Dumitriu
Data postării: 9 iulie 2021
Vizualizări: 1309
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Aleargă...
Poem: Eu sunt...
Federico Moccia, autorul cărţii „Trei metri deasupra cerului” a fost invitat la Chişinău. Cine este el?
Poem: Sfaturi
Poem: Oh, vântule
HOROSCOP: Ce îți este scris în Cartea Destinului, în funcție de zodie
Poem: Visul
Poem: Îndemn
Miliarde de cărţi pe rafturi. Acestea sunt cele mai mari 7 biblioteci din lume