Nu avem toți un străin?
E tăcere de atâta timp,
Între noi,în lume,
Mi-e dor de ochii muritorului meu,
Mi-e dor de tine.
În ciuda plecării tale,a rațiunii mele,
Sunt tot aici,te mai aștept.
Am obosit să mă rog în fiecare seară să vii,să fim,
Să existăm..
Nu mai are rost să-ți spun în câte păpădii am suflat,cât le-am vorbit stelelor de tine,
De câte ori I-am cerut să te văd,măcar în vis!
Știu că am întâlnit, cândva,un copil cu ochi negri,
Și de atunci, nu am văzut alții mai frumoși.
Îmi doresc să fie altfel,încă sper.
Am încredere în destin,în Univers,în Dumnezeu,
Mai stau puțin cu gândul la tine,la noi și apoi mă întreb
S-aștept să treacă timpul ori să-l dau înapoi?
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: ANONIM
Data postării: 28 ianuarie 2023
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 1139
Poezii din aceiaşi categorie
Ecou de poezie
Şi-am pus tăcerea mea pe-o foaie
Așteptând cuvintele în zori.
Sunetul tăcerii, se simte doar in
ploaie.
lar versurile se văd doar printre
nori.
Cuvintele purtate prin vânturi
străine,
Se-așează pe ståncile inalte,
Se-aud ecouri de poezie,
Le vezi aici, dar sunt in altă parte.
Durerea
Mușcă din mine timpul rece și-o durere
Topește ceasul amintirile fumând
Convoacă rănile pătrunse la tăiere
Se conformează nepăsării suspinând
Curge tăcerea preligându-se cuminte
Liniștea picură durere sângerând
Îneacă vorbele sfârșite de cuvinte
Usucă stările confuze respirând
Pierind culorile sucombă transparente
Cade lumina dezmembrându-se arzând
Rămase petele albastre conștiente
Pictate orb de o durere persistând
Zboară prezențele urcând independente
Umblă pe aripile timpului visând
Pleacă scrisorile-ajungând indiferente
Durerea stoarsă pe o foaie ascunzând
Mâhnite gândurile calcă neglijente
Uitarea nu le risipește măturând
Privirea capătă sclipirile absente
Durerea sapă adevărul ucigând
,,O clipă de sinceritate" în germană
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas
să dăm un pic de frumuseţe
acestui ultim ceas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen
Geben wir ein wenig Schönheit
diese letzte Stunde.
wir haben uns nicht verändert
es ist nur eine Meinung
Betrachten Sie kein Wort als selbstverständlich
oder eine unbedeutende Geste.
Nein, wir haben uns nicht verändert
es ist nur ein Zufall
Wir wären es sowieso
und was auch immer wir reden
Wir sind keine zwei Fremden
Meine Liebe.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns lieben.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
wir haben uns nicht verändert
es ist nur eine Meinung
Betrachten Sie kein Wort als selbstverständlich
oder eine unbedeutende Geste.
Nein, wir haben uns nicht verändert
es ist nur ein Zufall
Wir wären es sowieso
und was auch immer wir reden
Wir sind keine zwei Fremden
Meine Liebe.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns immer noch lieben
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns immer noch lieben
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
Cat de mult aș vrea
De-ai ști...cât de mult aș vrea
Să te pot căuta
La ușa sufletului tău să pot să bat
Tu să m-astepti, sa îmi deschizi cu drag
De-ai ști ... cât de mult aș vrea,
Atunci când te-aș vedea
Să simți cum mă topesc,
De dragul tău... când te zăresc.
De-ai ști... cât de mult aș vrea
Să îți mai stau pe canapea
Să degust vinul sub privirea ta,
Oh, Doamne... erați fericirea mea!
De-ai sti... cât de mult aș vrea
Să simt din nou îmbrățișarea ta
Să îți ascult inima cum bate
Tu să mă mângâi ușor pe spate.
Cât de mult aș vrea...de-ai ști
Odată să mai pot simți
Gustul ce mă ducea în paradis
Dulceața vinului rămas...promis
Cât de mult aș vrea... de-ai ști
O clipă să mai fiu a ta
Toată lumea s-ar opri
Să simtă cum îmi râde inima...
Din odaia mea sumbră
Mă trezesc dimineața
Cu fața la cearșaf,
Reflectăndu-mi viața,
Mă scutur de praf..
Mă -mbăiez în grabă,
Limpezindu-mi cerul
Și fața mea strâmbă,
Netezindu -mi părul.
Adulmec cafeaua,
Ce din ceașcă zâmbește;
Îndepărtez perdeaua,
Ce de beznă mă ferește.
Zarea mă inundă
Cu miresme și culori;
Privirea mea udă
Năframa de nori.
Căci mă simt o umbră,
Ce -n urma ta plânge
În odaia mea sumbră,
Unde plouă și ninge..
Oare de ce?
Oare de ce e-atât de liniște pe buze
De ce-s uscate toate vorbele de-amor
Oare de ce cuvântul umblă să se scuze
Oare de ce tăcerea caută sonor
Oare de ce sunt amintirile ursuze
De ce privirile sunt umede de dor
Oare de ce lacrima nu învie frunze
E toamnă-n suflet îmbrăcată incolor
Oare de ce răsar luminile difuze
De ce ard stelele plutind amăgitor
Oare de ce visează nopțile confuze
În grabă zilele gonesc ucigător
Oare de ce tristețea vrea să mă recuze
De ce trecutul pune umbră-n viitor
Oare de ce prezentul n-are călăuze
Se pierde urma rătăcind întâmplător
Oare de ce iubirea pare să se-amuze
De ce lovește clevetind umilitor
Oare de ce simte nevoia să refuze
Zâmbind mi-aruncă existența în decor
Ecou de poezie
Şi-am pus tăcerea mea pe-o foaie
Așteptând cuvintele în zori.
Sunetul tăcerii, se simte doar in
ploaie.
lar versurile se văd doar printre
nori.
Cuvintele purtate prin vânturi
străine,
Se-așează pe ståncile inalte,
Se-aud ecouri de poezie,
Le vezi aici, dar sunt in altă parte.
Durerea
Mușcă din mine timpul rece și-o durere
Topește ceasul amintirile fumând
Convoacă rănile pătrunse la tăiere
Se conformează nepăsării suspinând
Curge tăcerea preligându-se cuminte
Liniștea picură durere sângerând
Îneacă vorbele sfârșite de cuvinte
Usucă stările confuze respirând
Pierind culorile sucombă transparente
Cade lumina dezmembrându-se arzând
Rămase petele albastre conștiente
Pictate orb de o durere persistând
Zboară prezențele urcând independente
Umblă pe aripile timpului visând
Pleacă scrisorile-ajungând indiferente
Durerea stoarsă pe o foaie ascunzând
Mâhnite gândurile calcă neglijente
Uitarea nu le risipește măturând
Privirea capătă sclipirile absente
Durerea sapă adevărul ucigând
,,O clipă de sinceritate" în germană
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas
să dăm un pic de frumuseţe
acestui ultim ceas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen
Geben wir ein wenig Schönheit
diese letzte Stunde.
wir haben uns nicht verändert
es ist nur eine Meinung
Betrachten Sie kein Wort als selbstverständlich
oder eine unbedeutende Geste.
Nein, wir haben uns nicht verändert
es ist nur ein Zufall
Wir wären es sowieso
und was auch immer wir reden
Wir sind keine zwei Fremden
Meine Liebe.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns lieben.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
wir haben uns nicht verändert
es ist nur eine Meinung
Betrachten Sie kein Wort als selbstverständlich
oder eine unbedeutende Geste.
Nein, wir haben uns nicht verändert
es ist nur ein Zufall
Wir wären es sowieso
und was auch immer wir reden
Wir sind keine zwei Fremden
Meine Liebe.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns immer noch lieben
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns immer noch lieben
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
Cat de mult aș vrea
De-ai ști...cât de mult aș vrea
Să te pot căuta
La ușa sufletului tău să pot să bat
Tu să m-astepti, sa îmi deschizi cu drag
De-ai ști ... cât de mult aș vrea,
Atunci când te-aș vedea
Să simți cum mă topesc,
De dragul tău... când te zăresc.
De-ai ști... cât de mult aș vrea
Să îți mai stau pe canapea
Să degust vinul sub privirea ta,
Oh, Doamne... erați fericirea mea!
De-ai sti... cât de mult aș vrea
Să simt din nou îmbrățișarea ta
Să îți ascult inima cum bate
Tu să mă mângâi ușor pe spate.
Cât de mult aș vrea...de-ai ști
Odată să mai pot simți
Gustul ce mă ducea în paradis
Dulceața vinului rămas...promis
Cât de mult aș vrea... de-ai ști
O clipă să mai fiu a ta
Toată lumea s-ar opri
Să simtă cum îmi râde inima...
Din odaia mea sumbră
Mă trezesc dimineața
Cu fața la cearșaf,
Reflectăndu-mi viața,
Mă scutur de praf..
Mă -mbăiez în grabă,
Limpezindu-mi cerul
Și fața mea strâmbă,
Netezindu -mi părul.
Adulmec cafeaua,
Ce din ceașcă zâmbește;
Îndepărtez perdeaua,
Ce de beznă mă ferește.
Zarea mă inundă
Cu miresme și culori;
Privirea mea udă
Năframa de nori.
Căci mă simt o umbră,
Ce -n urma ta plânge
În odaia mea sumbră,
Unde plouă și ninge..
Oare de ce?
Oare de ce e-atât de liniște pe buze
De ce-s uscate toate vorbele de-amor
Oare de ce cuvântul umblă să se scuze
Oare de ce tăcerea caută sonor
Oare de ce sunt amintirile ursuze
De ce privirile sunt umede de dor
Oare de ce lacrima nu învie frunze
E toamnă-n suflet îmbrăcată incolor
Oare de ce răsar luminile difuze
De ce ard stelele plutind amăgitor
Oare de ce visează nopțile confuze
În grabă zilele gonesc ucigător
Oare de ce tristețea vrea să mă recuze
De ce trecutul pune umbră-n viitor
Oare de ce prezentul n-are călăuze
Se pierde urma rătăcind întâmplător
Oare de ce iubirea pare să se-amuze
De ce lovește clevetind umilitor
Oare de ce simte nevoia să refuze
Zâmbind mi-aruncă existența în decor
Alte poezii ale autorului
Ce inseamna?💕
Te uiti la mine
Cu ochi de indragostit
Te prefaci vrajit
Orbit de ceea ce crezi tu
Ca inseamna iubire
Vorbesti fara sentimente
Remuscari, regrete
Ce inseamna iubirea
Daca nu te lasi condus
De hormoni?
Te uiti la mine
De parca ti ar pasa,
Te prefaci implicat
Te scoti din orice situatie
Egoistule
Si te prefaci ca iti pasa
Ca ai habar de ce inseamna iubire.
Nu iubesti cand te impartasesti mai multor fete
Nu iubesti cand vrei corp
Nu iubesti cand nu esti devotat
Nu iubesti cand vrei ca ceilalti sa vada
Ca stii sa iubesti
In secolul 21
Intelesul iubirii s a pierdut
Si odata, si nevoia de a ne contopi
Dar eu incerc
Cu multiple sanse, cu multiple exemple
Sa te indrum spre drumul cel bun
Chiar daca nici eu nu stiu
Ce inseamna dragostea
Ce inseamna ca buzele mele sa formeze
“Te iubesc”
Te ghidez cu propriul orgoliu
Dar nu e despre mine
Iar manipulezi situatia
Iar esti victima
De ce nu poti fi si victima lui Cupidon
Fără regrete
Ochii tăi sunt ca toamna,
Cu dor ce-n taină mă îndeamnă.
Închide-i-ncet și stai o clipă,
Să-ți simt mirosul de pe a ta haină.
Eu te iubesc fără-ncetare
Lăsând amprentre-n vechi calendare,
Cu nopți umbrite fără nume,
Cu pași rătăciți în lume.
Trandafirii roșii rupți de tine,
Îmi amintesc de primul „te iubesc”.
De ale tale bucle fine
Și de ochii-n care mă privesc.
Ecoul îți păstrează vocea, de mult uitată în neștire
Timpul a șters brațele tale
Ce mă învăluiau cândva cu iubire.
Iar noaptea îmi dictează
Nesomnul greu și abătut ,
Te văd aievea, dar vibrează
Imaginea al nostru-lui trecut.
Acum, privind în alți ochi, învăluită de durere,
Primesc prezentul ca tăcere.
Și nu-mi pare rău, nici nu te voi regreta,
Așa va fi mai bine și nu te voi mai căuta.
O, tu, femeie
O,tu,femeie,ce adesea ți plângi de milă,
Și l târăști în spatele tău mic ca o cămilă .
O,tu,femeie,ce-ți lași acasă zâmbetul tău strălucitor,
Ce ieri,te-dragosteai doar d-un muritor.
Tu,fii,te rog,independenta,
Si țineți mereu rujul în poșetă.
Și nu-l lasa pe el să te doboare ,
Și nici aripile albe să ți le omoare.
Fii mereu sic și zâmbitoare,
Poartă zilnic fuste,rochii și zorzoane.
Oferă ți timp,iubire și-energie,
Mereu fii tu prea sus și el doar o ființă vie.
Nu plânge când a ta mâna îți este lăsată -n vânt,
Tu stai dreaptă,serioasă,fără a spune vreun cuvânt.
Și nu mai șterge cu al tău burete-nflorat,
Toate răutățile ce l fac pe el acum bărbat.
Lupta suprema
Un mort frumos cu ochii vii
E-n noi,in fiecare,
Când încercăm ,trist,a privi
Mai dincolo de zare...
Când adânciți în sinele
Ce tremura și doare
Știm ca-ntr-o zi ne vom lupta
Cu cavalerul morții negre
Ce ne va sta in cale..
Și va fi lupta cea mai grea,
Mai teribilă,mai mare .
El ne va împinge spre tenebre,
Și sufletul doar are
Puterea de-a le-nvinge
Prin alba arip-a speranței
La liniștea eterna,la pacea aceea mare...
Fără tine
Ai venit in viața mea repede, ca o furtună neanunțată,
Mi-ai înseninat privirea de când te-am văzut prima dată,
Iar in ochii tăi mă pierdeam, mă înecam în întunericul lor adânc,
Dar nu îmi mai e frica, știu că acum mai bine în brațele tristeți mă arunc.
Orice sclipire de fericire, sinceritate sau speranță
Este pictată acum cu o mai întunecată nuanță.
Tu m-ai acceptat pe mine cea adevărată: naivă, emotivă și imatură,
Dar lumea înfricoșătoare în care m-ai lăsat singură mă tratează doar cu ură.
Și acum, pe cont propriu, ajung să descopăr adevărul
Și, sigur, să sufăr din cauza lui pe măsură.
Singură mă gândesc doar la întrebarea dură:
Când voi mai putea cu lacrimi să-ți mângâi umărul?
Te iubesc
Te zăresc in noapte
Si te simt mereu aproape
Tu ești lângă suflețelul meu
Si știu ca tu nu ma faci sa sufăr
Te iubesc enorm si tu ști
Si de aceea te rog nu ma părăsi
Tu ești viu in al meu suflet
Ești ca o stea căzătoare
Ce vine adesea la mine
Si-mi veghează somnul
Apoi dis de dimineața
Te transformi ușor
Într-o raza de lumina
Ce-mi mângâie fata
Si-mi șoptește ,,buna dimineața''
Cu tine îmi încep ziua
Cu tine adorm in gând
Cu tine merg oriunde
Tu mereu ești cu mine
❤️ Te iubesc ❤️
de Marian Adrian Darosi
Ce inseamna?💕
Te uiti la mine
Cu ochi de indragostit
Te prefaci vrajit
Orbit de ceea ce crezi tu
Ca inseamna iubire
Vorbesti fara sentimente
Remuscari, regrete
Ce inseamna iubirea
Daca nu te lasi condus
De hormoni?
Te uiti la mine
De parca ti ar pasa,
Te prefaci implicat
Te scoti din orice situatie
Egoistule
Si te prefaci ca iti pasa
Ca ai habar de ce inseamna iubire.
Nu iubesti cand te impartasesti mai multor fete
Nu iubesti cand vrei corp
Nu iubesti cand nu esti devotat
Nu iubesti cand vrei ca ceilalti sa vada
Ca stii sa iubesti
In secolul 21
Intelesul iubirii s a pierdut
Si odata, si nevoia de a ne contopi
Dar eu incerc
Cu multiple sanse, cu multiple exemple
Sa te indrum spre drumul cel bun
Chiar daca nici eu nu stiu
Ce inseamna dragostea
Ce inseamna ca buzele mele sa formeze
“Te iubesc”
Te ghidez cu propriul orgoliu
Dar nu e despre mine
Iar manipulezi situatia
Iar esti victima
De ce nu poti fi si victima lui Cupidon
Fără regrete
Ochii tăi sunt ca toamna,
Cu dor ce-n taină mă îndeamnă.
Închide-i-ncet și stai o clipă,
Să-ți simt mirosul de pe a ta haină.
Eu te iubesc fără-ncetare
Lăsând amprentre-n vechi calendare,
Cu nopți umbrite fără nume,
Cu pași rătăciți în lume.
Trandafirii roșii rupți de tine,
Îmi amintesc de primul „te iubesc”.
De ale tale bucle fine
Și de ochii-n care mă privesc.
Ecoul îți păstrează vocea, de mult uitată în neștire
Timpul a șters brațele tale
Ce mă învăluiau cândva cu iubire.
Iar noaptea îmi dictează
Nesomnul greu și abătut ,
Te văd aievea, dar vibrează
Imaginea al nostru-lui trecut.
Acum, privind în alți ochi, învăluită de durere,
Primesc prezentul ca tăcere.
Și nu-mi pare rău, nici nu te voi regreta,
Așa va fi mai bine și nu te voi mai căuta.
O, tu, femeie
O,tu,femeie,ce adesea ți plângi de milă,
Și l târăști în spatele tău mic ca o cămilă .
O,tu,femeie,ce-ți lași acasă zâmbetul tău strălucitor,
Ce ieri,te-dragosteai doar d-un muritor.
Tu,fii,te rog,independenta,
Si țineți mereu rujul în poșetă.
Și nu-l lasa pe el să te doboare ,
Și nici aripile albe să ți le omoare.
Fii mereu sic și zâmbitoare,
Poartă zilnic fuste,rochii și zorzoane.
Oferă ți timp,iubire și-energie,
Mereu fii tu prea sus și el doar o ființă vie.
Nu plânge când a ta mâna îți este lăsată -n vânt,
Tu stai dreaptă,serioasă,fără a spune vreun cuvânt.
Și nu mai șterge cu al tău burete-nflorat,
Toate răutățile ce l fac pe el acum bărbat.
Lupta suprema
Un mort frumos cu ochii vii
E-n noi,in fiecare,
Când încercăm ,trist,a privi
Mai dincolo de zare...
Când adânciți în sinele
Ce tremura și doare
Știm ca-ntr-o zi ne vom lupta
Cu cavalerul morții negre
Ce ne va sta in cale..
Și va fi lupta cea mai grea,
Mai teribilă,mai mare .
El ne va împinge spre tenebre,
Și sufletul doar are
Puterea de-a le-nvinge
Prin alba arip-a speranței
La liniștea eterna,la pacea aceea mare...
Fără tine
Ai venit in viața mea repede, ca o furtună neanunțată,
Mi-ai înseninat privirea de când te-am văzut prima dată,
Iar in ochii tăi mă pierdeam, mă înecam în întunericul lor adânc,
Dar nu îmi mai e frica, știu că acum mai bine în brațele tristeți mă arunc.
Orice sclipire de fericire, sinceritate sau speranță
Este pictată acum cu o mai întunecată nuanță.
Tu m-ai acceptat pe mine cea adevărată: naivă, emotivă și imatură,
Dar lumea înfricoșătoare în care m-ai lăsat singură mă tratează doar cu ură.
Și acum, pe cont propriu, ajung să descopăr adevărul
Și, sigur, să sufăr din cauza lui pe măsură.
Singură mă gândesc doar la întrebarea dură:
Când voi mai putea cu lacrimi să-ți mângâi umărul?
Te iubesc
Te zăresc in noapte
Si te simt mereu aproape
Tu ești lângă suflețelul meu
Si știu ca tu nu ma faci sa sufăr
Te iubesc enorm si tu ști
Si de aceea te rog nu ma părăsi
Tu ești viu in al meu suflet
Ești ca o stea căzătoare
Ce vine adesea la mine
Si-mi veghează somnul
Apoi dis de dimineața
Te transformi ușor
Într-o raza de lumina
Ce-mi mângâie fata
Si-mi șoptește ,,buna dimineața''
Cu tine îmi încep ziua
Cu tine adorm in gând
Cu tine merg oriunde
Tu mereu ești cu mine
❤️ Te iubesc ❤️
de Marian Adrian Darosi