Iubire vestijita
Oh,atat de dor,atat de frig a fost si este fără tine,
Când știu si simt ca te gândești din nou la mine.
Nimic nu mi sta in minte acum,
Decât momentul când am decis sa mergem pe alt drum.
Mi-era atat de frig si cald cu tine-n brațe,
Dar rănile-mi zăceau pe ale mele antebrațe.
Atat de aprig si intens în pieptul meu te simt,
Cand un gând feroce mă face din nou sa te resimt.
Știam ca vei veni la mine iar,cand al tău piept gol rămâne încă rece,
Când ea nu face decât iubirile sa sece.
Mai am un pas si, poate, vreo doua ore,
Sa simt din nou ale mele răni majore.
Mai vreau o noapte, un vin și-o sărutare,
Sa simt cum te indrepti spre ale mele buze-amare.
Si ma săruți aivea cum,de altfel,o făceai cândva,
Și m-ai făcut sa n-o mai facă si-altcineva.
Nu simt durere si nici placere,nici suspin,
Când noi doi stam in tăcere langa acel vin,
Si ne uitam indiferenti la mohoratul ceas
Si la ceea ce noua nu ne a mai rămas.
Si timpul pleacă câteodată ,
De unde și el simte ca se pierde-n arta.
Si vrea sa ți lase doar mic răgaz,
Sa te rascoleasca si pe tine ale mele zile de extaz.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: ANONIM 
Data postării: 27 decembrie 2023
Vizualizări: 477
