Marciana felie de pepene roșu din care cineva a mușcat cu poftă, lăsând-o așa, îndințată, pe marginea mesei, să lumineze, cum ziceai, în surdină
vara – la asfințit,
ca un portal spre câteva speranțe
printre movilele de steril
noroc cu tinerețea
căreia îi dădeam târcoale
și ea, rostindu-ne pe litere,
ne urca sus, sus,
unde vântul care suflă strâmb nu ajungea
așa ne-am cunoscut, însă nu
știu cum ne vom despărți
Anonimul sinăian
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Galben
Poem: Hristos a înviat!
VIDEO. Poezii și cântece românești la Paris! Cum a fost celebrată Ziua Limbii Române în Franța
Poem: Amintiri
Poem: Pentru ca..
La mulţi ani, Eugen Doga! Renumitul compozitor împlineşte 81 de ani
Poem: La liber
Poem: ULTIMUL VAGON
Un robot a felicitat femeile cu 8 Martie. A recitat o poezie de Dumitru Matcovschi