Marciana felie de pepene roșu din care cineva a mușcat cu poftă, lăsând-o așa, îndințată, pe marginea mesei, să lumineze, cum ziceai, în surdină
vara – la asfințit,
ca un portal spre câteva speranțe
printre movilele de steril
noroc cu tinerețea
căreia îi dădeam târcoale
și ea, rostindu-ne pe litere,
ne urca sus, sus,
unde vântul care suflă strâmb nu ajungea
așa ne-am cunoscut, însă nu
știu cum ne vom despărți
Anonimul sinăian
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Semn de recunoștință sau semn de ghinion
Поэма: MESAGER ÎNSINGURAT
Poetul Ion Vatamanu a fost comemorat la 80 de ani de la naştere
Поэма: Dezacorduri
Поэма: Eu, cu mine
O carte pentru copii intitulată "Prietenii mei Dragi" a fost lansată de Eugen Doga
Поэма: Cartea,un dar neprețuit
Поэма: A Z
Dragi autori și cititori ai poezii.online