Adevăratul tată
De ce oare ne iubește,
Domnul, bunul Dumnezeu?
Suntem din aceeași viță,
Și ar trebui mereu,
Numai dragoste să fie,
Și să ne-ndragim mereu,
Să iertăm pe fiecare,
Ca-asa zice Dumnezeu.
El e adevăratul tată,
El cu noi este mereu.
Aveam sfânta libertate...
Să alegem ce dorim.
A te depărta înseamnă,
Să rămâi orfan mereu,
Să pierzi raiul, fericirea,
Și să fi nefericit.
Niciodată nu uita,
Totdeauna te primește,
Un tată la casa sa.
Cel mai bun lucru în lume
Este RAIUL cel dorit,
Luptate sa-ajungi acolo,
Unde vei fi fericit.
Category: Poems dedicated
All author's poems: Cristea Mircea Romulus
Date of posting: 26 июля 2024
Views: 221
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Destin
Poem: Umbra omului
Un muzeu dedicat poetului Grigore Vieru va fi deschis în Capitală
Poem: Copilul și norul
Poem: CU FIGURI GROTEȘTI
Emilian Galaicu-Păun: „Românul s-a născut…” – poet sau proclet?!
Poem: Mai dă-mi o clipă (A doua poezie din seria ,,În căutarea dragostei "
Poem: Amintiri!
Poezia răsare la apus. Lansarea volumului de debut al Rominei Chetraru, o tânără poetă originară din Republica Moldova, stabilită în Italia