Obuze de vorbe
Venin, sunt cuvintele ce ies pliscul unui comandant care se crede el prea înalt,
În fața unui soldat
Devotat
Să-și apere inima de gloanțele reci,
Să n-ajungă să stea la nivelul muriturilor din beci.
Și-și zicea: "Sunt doar un câine necruțat de ursii ce îl halesc"
Și iar era speriat și credea că îl pândesc
comandanții cât un munte care-ncep să-l întrebe;
"Unde dracu vrei să mergi?
O să ajungi să stai lângă melci.
O să te mustrăm până mori,
Nu de la puștile ce te înfing cu-n glonț,
Dar de la gurile cu-n colț
Ce te sfâșie neîncetat
Și te-njură repetat.
Category: Poems about death
All author's poems: Heili Ciofu
Date of posting: 20 июня 2024
Views: 422
Poems in the same category
#Interesting
Poem: ASA cum tu m-ai învățat
Poem: Iubesc ploaia de Nichita Stănescu în engleză
Compozitorul și interpretul Ion Aldea-Teodorovici ar fi împlinit astăzi 65 de ani
Poem: A fost
Poem: Suflet înnegrit
Scriitorul Mircea Cărtărescu a câștigat premiul "Thomas Mann" pentru Literatură pe 2018
Poem: DOR DE RĂCOARE
Poem: Buchețelul fetiței pentru mine
„Atena sărbătoreşte, lumea citeşte”. UNESCO a desemnat Capitala Mondială a Cărţii 2018