Obuze de vorbe
Venin, sunt cuvintele ce ies pliscul unui comandant care se crede el prea înalt,
În fața unui soldat
Devotat
Să-și apere inima de gloanțele reci,
Să n-ajungă să stea la nivelul muriturilor din beci.
Și-și zicea: "Sunt doar un câine necruțat de ursii ce îl halesc"
Și iar era speriat și credea că îl pândesc
comandanții cât un munte care-ncep să-l întrebe;
"Unde dracu vrei să mergi?
O să ajungi să stai lângă melci.
O să te mustrăm până mori,
Nu de la puștile ce te înfing cu-n glonț,
Dar de la gurile cu-n colț
Ce te sfâșie neîncetat
Și te-njură repetat.
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: Heili Ciofu
Data postării: 20 iunie 2024
Vizualizări: 360
Poezii din aceiaşi categorie
#Interesant
Poem: A mai trecut un an!
Poem: Contrasens
Lanţul Cărtureşti intră pe piaţa din Republica Moldova cu o librărie
Poem: Despre mine și ploaie
Poem: Viața drumețului
Poetul Ion Vatamanu a fost comemorat la 80 de ani de la naştere
Poem: Ce am fost eu?
Poem: Ultima lumină
Primul volum de poezii scrise în întregime de un program de Inteligență Artificială a fost publicat în China