Floare-de-colț

Erai acolo când unei fete de strungar
I-am dedicat prima-mi poezioară,
Acum multe luni de la cel florar
Când m-am îndrăgostit pentru prima oară.
 
Dar eu te-am știut să fii de-a lelea,
Căci steluța ți-era încă în boboc,
Mult depărtate sunt vremile celea
Când mă îmbătam numai cu suc de soc.
 
Și acum, îmi amintesc cum mai eram,
Om bun doar de sărit prin gârle,
Nerod eram, viață!... Și nu prea gândeam...
Nu cinsteam amintirea rudelor de subt târle.
 
Dară timpu’ zboară cu zor, cu zor,
Și anii tinerețelor se duseră, vremea...
Mult o mai fi de la luna lui cuptor,
Multe zile, mulți ani, multe s-au dus cu ea...
 
Acum, când c-o barbă de-un cot m-aplec,
Așa cuget, că-i fi dat și tu în floare,
La cea ‘șteptată zi când am să plec,
Sper, stema ta-mi va fi la frunte soare.
 
 
 
Pe la un popă de-oi fi să pălesc,
Multe zile au să mai fie cu lună,
Dar nu la lume am să voi să rătăcesc,
Ci la broșa ta, cu mioara-mi bătrână.
 
Măcar o dată... o dată să te mai zăresc...
Și de-i fi să nu mă ierți de rău sau de uitare,
O strofă de la naiu-mi tot vreau să-ți doinesc,
Chiar de nu vei sta la tâmpla mea soare.
 
Și așa, mă scobor în copârșiu,
Când anii peste mine stau grămadă,
Pe fata morarului nu o mai știu,
Nu voi mai fi când va cădea zăpadă...
 
Să mai vin să te văd, nu pot, gândesc,
Dar din fluier îți mai scot niște note de veci,
Poteci de roș amurg vreau să mai umbresc,
Până la noapte, când mâinile îmi vor sta reci...
 
În mult cumplitul iernat venind cu ger,
Capul colțuros ți-l înclini spre zare,
Bătând cărările, încă tot mai sper
Că vreun fecior te va pune la cingătoare.

Category: Poems about death

All author's poems: Rarés Girea poezii.online Floare-de-colț

Date of posting: 20 января

Views: 23

Log in and comment!

Poems in the same category

Săruta-mă şi întoarcemă

Striga-ma sa te auda sufletul.
Sa se intoarca gindul ratacit
Striga-ma sa-mi trezesti inima moarta 
Chiama-ma din morti sa ma ridic


Saruta-ma iar ca la urma
Din nou sa ma ridici din morti
Saruta-mi ochii adormiti sub plioape
Trezeste-ma din vise sa ma scoti


Atinge-ma si lasa-ma sa mor
Trimite ingerii si adama-napoi
Atinge-ma si coasami aripile rupte
Sa fim in zbor, din nou, doar noi


Iubeste-ma acum cind sunt
Si poate, mereu am sa mai fiu
Iubeste-ma acum si-intodeauna
Iubestema acum cit mai sunt viu


Alunga-ma si chiama-ma
Atinge-ma si scapa-ma
Saruta-ma si striga-ma
Iubeste-ma si-ntoarce-ma

More ...

Lasă-mi,...

Lasă-mi,viata,trinerețea

Lasă-mi oamenii mei dragi

Lasă-mi bucuria vieții

Suferința și necaz 

 

Lasă-mi, florile de vară

Lasă-mi,viața cea amară

Lasă-mi,stelele si luna 

Că când nu iau nici una

 

Lasă-mi, roua dimineții

Lasă-mi ,și lumina vieți

Lasă-mi,să mai simt puțin

Că de plec ,eu nu mai vin 

 

Lasă-mi,tomna cea pustie 

Lasă-mi , viața... viața vie 

Lasă-mi,soarele pe cer

Asta -i viața ce o cer

More ...

Dormi, Pollux...

Dormi, Pollux, în durerea ta
supremă,
când siamezul tău de suflet, Castor,
a murit.
Îmbăiază-te în lacrimi,
cucernică Țară Hesperidă
a descrescândului soare,
căci sub poleitele tale răzoare aurite
zace nemernică o cale de apoi.
Nicio țărână, nicio lespede plumburie
nu poate căra un asemenea elogiu postum.
Mesița, în negrul serii ce are să vină,
fie roua diamantină a mărețului său scrum...
More ...

Soarele nu e ceea ce pare

Daca soarele si luna sunt acelasi lucru ?

Daca atunci cand noaptea vine si toti merg sa se culce,

Soarele isi arata adevarata fata, care urla dupa ajutor,

Dar nimeni nu este acolo sa il auda ?

 

Soarele sufera, nimeni nu vede asta.

Dimineata isi pune un zambet mare, calduros,

Si ii face pe oameni sa se simta bine,

Asteptand sa il incalzeasca cineva si pe el.

 

Cand apune, se straduie sa faca cerul cat mai colorat

Ca sa ne incaleasca ochii artistici,

Si sa pastram o fotografie cu creatia lui,

Asteptand pe cineva care sa ii coloreze viata.

 

Soarele nu este simbolul fericirii.

Chiar daca e galben si  stralucitor

Cu mii si mii de raze si cu un zambet mare,

Soarele simbolizeaza cat de bine poate cineva sa ascunda suferinta.

More ...

Unde moartea întârzie

Unde moartea întârzie eu mai vin, să te găsesc 
Printre liniştea eternă care tremură în pini, 
Printre acele ce-n ghemuri năucite se uncesc 
Şi mă leagă şi pe mine să mă prind cu rădăcini. 

Eu mă las să cad pe spate ameţit de plânsul ierbii. 
Glasul tău pe la ureche îmi foşneşte ca un vânt, 
Dar abia-i spre desluşire, căci s-aud cum saltă cerbii, 
Lovind aprig şi fierbinte cu copita în pământ. 

Şi tresar, că dintr-o frică c-aş putea să fiu trezit, 
C-aş putea să uit cărarea către locul fermecat, 
Unde moartea întârzie, amăgind un ceas grăbit, 
Să mă-ntoarcă -n amintirea ce de tine m-a legat.

More ...

Infern

Culeg suflete vii ce nu mai au răbdare, 

Curăț nisipul de sub unghii fără ezitare. 

Pregătesc cazanele de smoală 

Cu un singur scop in minte 

Să aflu păcatul 

De pe acele buze sfinte. 

Dacă te opui, supliciul te așteaptă, 

Dacă mi te-nchini pedeapsa-i și mai groasă. 

More ...