3  

Romanul Notre Dame de Paris a devenit cea mai căutată carte din librării

poezii.online Romanul Notre Dame de Paris a devenit cea mai căutată carte din librării

Oricât ar suna de cinic, tragedia aduce profit. După incendiul devastator de la Catedrala Notre-Dame din Paris, romanul cu acelaşi nume al lui Victor Hugo (IUGO) se vinde ca pâinea caldă atât în librăriile franceze, cât şi pe internet.

Cartea a ajuns în topul vânzărilor pe site-ului Amazon din Franţa, ceea ce a dus la epuizarea stocurilor.

Victor Hugo a publicat romanul în 1831, în scopul sensibilizării autorităţilor cu privire la necesitatea restaurării catedralei. Şi a reuşit deoarece la scurt timp în Franţa lua fiinţă Comisia pentru restaurarea monumentelor, iar în 1841 începea procesul de renovare a catedralei.

Cartea spune povestea frumoasei Esmeralda și a lui Quasimodo, clopotarul cocoşat de la Notre-Dame.

Mai mulți proprietari de librării au declarat că sumele obținute din vânzarea acestei cărți vor fi donate pentru restaurarea catedralei.

Fenomenul este similar celui de după atentatele teroriste de la Paris din 2015, când volumul "Sărbătoarea continuă", de Ernest Hemingway, a devenit cea mai procurată carte din Franţa. Donaţiile oferite pentru refacerea edificiului din centrul Parisului au depăşit un miliard de euro.


Preluat de la: Publika.md
Postat 18 aprilie 2019

Creaţii aleatorii :)

Speranța, pâinea omului sărac

Printre miile de ganduri

Ma regasesc pierdut

Incerc sa le-așez in randuri

Si- o iau de la inceput:

 

Sunt prea putine acorduri

Pritre-atatea dezacorduri

Repetitive in tetracorduri

Criptându-ne in recorduri

 

Sperantele-s putine

Diavolii se-nmultesc in multime

Distrugandu ne gandurile

Dar cine sa ne mai apere?

 

Cand vezi in jur numai invidie

Complotand numai fratricide

Scuipand numai vorbe acide

Acesti perfizi.... care in jurul lor arde...

 

Mai am un singur gand...

Unde e minte multă 

E și nebunie multă,

In timp ce visele dezvolta

O simtire exulta.

 

Am şi eu o speranţă: 

Speranţa uitării absolute. 

Dar aceasta mai e speranţă,

Nu e disperare?

Mai mult...

Patimi și păcate

1.O mulțime de cuvinte

Nu poate să exprime

Atâtea patimi și păcăte

Pentru o iubire oare?

 

2.Tu mă bagi în disperare

Pentru o simplă crezare

Pentru niște sentimente oarecare

De la care vreau evadare.

 

 

3.Pentru o dragoste ce va exista oare?

O să mai am răbdare?

Pentru aceste sentimente rare

Ce nu îmi dau scăpare..

 

4.O dragoste plină de păcate

Plină de sentimente oarbe

-Doar tu fericire,

Mă poti băga în milioane de păcate..

 

5.Și toate aceste blesteme

Mi le pui pe umeri,este?

Dar eu mereu voi sta la ferestre

Așteptând ca ție să îțî pese.

Mai mult...

colaj//9

iaca,

planeta norocului strălucește pe

aventuriere dorințe;

luna plină, din capricorn,

îndeamnă la prudență;

iar jupiter-nestânjenit că

prietenul  saturn e retrograd în pești,

străpunge beregata berbecului.

 

un februarie stingher

apare la porți...

liniștea ascunde în miez,

rugăciuni fierbinți;

să nu vă fie teamă de câinele negru cu ochii de foc!

a fost ucis de Sfântul Trifon.

Mai mult...

Amintire

E umbra ta iubite și nu te văd.

Și-aș vrea nespus să te revăd.

Să-ți spun cât de iubesc

Că am un dor de tine nebunesc.

 

Și mereu să ne îmbrățișăm,

Pe alei să ne furișăm,

Duși de un gând sublim

Și împreună veșnic să iubim.

 

La bătrânețe aș vrea să fim

Aici, tot la fel să ne iubim.

Să admirăm flori de salcâm

Tot aici pe acest tărâm.

 

Întoarce-te din neant la mine,

Trecutu-ți să nu mai pomine,

Și vei afla că-n veci, tu plecând

Poți vedea ce ai lăsat plângând.

 

 

Mai mult...

Greu e să pieri

Fără de sens, greu e să pieri cum e-n vrere:

Cu-ngeri la pat, gol tot de sine ș-avere.

Ageri sau orbi, ochii tăi cald să îi lași

Față de-acei buni camarazi și părtași,

 

Să te ridici, dus pe fascicul de ziuă,

Cu-aur căzut de prin a cerului piuă,

Care întins stă ca un pod de porunci,

Drum deschizând pentru vecia de-atunci.

Mai mult...

Va fi furtună!

Tu ești aici, te simt departe
Între timp, fulgeră și tună,
Mă trezesc speriat în noapte
Te mai aud decât în șoapte
Afară... e furtună.
    
Pari pierdută, dispari prin vise
Unde îți cauți cavalerul,
Tu cu florile-n câmpii întinse
Îți zâmbește cerul, te vezi deja regina.
La mine... fulgeră și tună.
    
Chipul ți-e senin, soarele te-alintă
Și te-nvelesc când noaptea-i rece,
Pierdut suspin la geam
Timpul... parcă nu mai trece.
Încă fulgeră și tună.
    
Afară... e furtună.

    
Mă trezesc speriat în noapte
Tu ești aici și îmi zâmbești,
Dar printre ale tale șoapte
În depărtare parcă tună...
      Va fi furtună!

 

 (autor: Aurel Alexandru Donciu /  volumul Șoaptele Nopții ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 - ISBN: 978-973-0-32645-1 / Toate drepturile rezervate )

Mai mult...