Zilele de iarnă
Zilele de iarnă, fără tine, sunt povară,
Gerul parcă-mi sapă-n suflet rana veche, tot mai iară.
Fulgi de nea se-aștern pe drumuri, dar nu-i cald în al meu gând,
Fără tine, tot ce-i iarnă pare rece și plăpând.
Cerul plânge cu zăpadă, vântul urlă prin zăvoi,
Amintirea ta mă strigă dintr-un vis pierdut în noi.
Fără tine, nopți de iarnă sunt pustii, fără hotar,
Dorul arde ca o flacără sub al gheții rece har.
Și mă-ntreb, iubite, unde ești ascuns acum?
Cum de soarele din suflet s-a pierdut pe-al vieții drum?
Zilele de iarnă trec, dar dorul nu se va topi,
Poate doar când vei fi iară lângă mine, zi de zi.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Dialog
Poem: Soarele și luna
Premiile Nobel pentru Literatură pentru 2018 şi 2019 vor fi acordate împreună în acest an
Poem: Si plouă...
Poem: Icoana
Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie
Poem: Zombie's gambit
Poem: Ușa am inchis
Imnul Limba noastra a rasunat azi in toata tara. Versurile patriotice au deschis festivitatile dedicate sarbatorii limbii romane. Oficialii au depus flori la busturile poetilor - VIDEO