The falls of the soul
So pleased to see you every day,
To hear your voice,
To keep my soul
Deep into your eyes.
So good to feel you,
To reach your spirit,
And find the falls
Of your loving part.
Close your eyes and dream
Travelling around yourself.
Your thoughts in dark
Reveal next morning bright.
Seek for your human force,
Embrace always the heart.
You'll realise the Heaven
And you'll find a sensitively life.
Category: Love poems
All author's poems: Cornelia Buzatu
Date of posting: 14 августа 2023
Added in favorites: 1
Views: 702
Poems in the same category
CÂND IUBIREA IUBEȘTE
Pictează-mi cuvinte din triluri de chemare
Culori îți scriu din dorințele mele
Amândoi să culegem doar vise reale.
Dăruiește-mi pădurea în ramă de tablou
Eu … anotimpul îl scriu cu tușuri din stilou
Când setea de frumos niciodată nu moare.
Să chemi și un nor, da, da… un pic să ne plouă
Soarele să modeleze un curcubeu
Din zilele noastre să ne scriem un eseu.
Iubirea în șoaptă-i picătură de rouă
Nuanțe din culorile vieții ne privesc
Când tu scrii ,,iubesc,, eu, iubirea ți-o citesc.
Februarie
Vântul rece bate peste amândoi,
Aduce cu el o mare avarie,
Amintiri reci și durerea din noi,
O poartă în zilele-i luna februarie.
Și poate-i durere sau poate e vină,
Sau poate-i ceva ce nu o să știm,
Aș vrea ca luna pe loc să devină,
O zi sau o oră- un lucru infim.
Dar chiar nu se poate, căci așa e viața,
Te face să înghiți și te face să înduri,
Aș vrea doar să mă trezesc dimineața,
Să-mi spui că e martie și să te juri,
Că doar clipa aceasta este substanța,
Și lunile anului sunt doar vremuri…
Dar nu ești aici, căci așa e viața,
Dragă februarie, tu mă cutremuri!
De cand te-am cunoscut
1.De cand te-am cunoscut pe tine,
Viata sa schimbat complet
Mereu visez mereu iubec.
2.Ce in trecut pierdusem tot
Acum am câstigat din nou,
Speranta dragostea iubirea
Se intorc din nou in viata mea
3.Acum esti totul pentru mine
Si vrau sa fie asa mereu
Tu mi-ai adus lumina-n suflet
Din intuneric mai luat
Mi-ai dat din nou acea speranta
Ca sa iubesc cu adevarat.
4.Si asfel flacara iubiri
Sa reaprins in viata mea
Tu mi-ai adus doar bucurie
Si fericire-n viata mea
6.Odata cu venirea ta
Sa dus singuratatea mea
Tu mi-ai intins o mana calda
Sa fi a mea numai a mea
Conpozitor ziua ora data
Cosmin greurus vineri 6:57 10.01.2025
Prima fata
Privirea ei, ochii albaștri
Parca cerul îmi zâmbea
Si șopteau mereu într-una
Nu ma uita, nu ma uita
O zi trecea, alta venea
Focul, mai tare ardea
Și povesteau și își spuneau
Nu ma uita, nu ma uita
Ea perfectă, el nu prea
Avea vicii ce-l oprea
Insa focul nu înceta
Ea îl uita, el aștepta
Ani insa au trecut
N-a fost asa cum au vrut
Ea sa dus, el n-a stiut
Ca îl uita, dar aștepta
Vremea lor a și apus
Nimic nu-și mai aveau de spus
Ea fericită, el nu prea
Ea îl uitase, el murea
Iubire adevarata
Ai aparut in fata mea,
M-ai cucerit intr-un minut
Stralucitoare ca o stea,
In vraja ta eu am cazut.
Esti dulce si fermecatoare,
Esti frumoasa, minunata.
Esti ca o raza de soare
Esti o piatra nestemata!
Esti femeia ideala,
Esti desteapta, curajoasa
Talentata si reala,
Esti a mea, esti pretioasa!
Tu esti fericirea mea
Eu cu tine ma mandresc
Tu mi-ai furat inima,
Vreau sa stii ca Te iubesc!
CÂND IUBIREA IUBEȘTE
Pictează-mi cuvinte din triluri de chemare
Culori îți scriu din dorințele mele
Amândoi să culegem doar vise reale.
Dăruiește-mi pădurea în ramă de tablou
Eu … anotimpul îl scriu cu tușuri din stilou
Când setea de frumos niciodată nu moare.
Să chemi și un nor, da, da… un pic să ne plouă
Soarele să modeleze un curcubeu
Din zilele noastre să ne scriem un eseu.
Iubirea în șoaptă-i picătură de rouă
Nuanțe din culorile vieții ne privesc
Când tu scrii ,,iubesc,, eu, iubirea ți-o citesc.
Februarie
Vântul rece bate peste amândoi,
Aduce cu el o mare avarie,
Amintiri reci și durerea din noi,
O poartă în zilele-i luna februarie.
Și poate-i durere sau poate e vină,
Sau poate-i ceva ce nu o să știm,
Aș vrea ca luna pe loc să devină,
O zi sau o oră- un lucru infim.
Dar chiar nu se poate, căci așa e viața,
Te face să înghiți și te face să înduri,
Aș vrea doar să mă trezesc dimineața,
Să-mi spui că e martie și să te juri,
Că doar clipa aceasta este substanța,
Și lunile anului sunt doar vremuri…
Dar nu ești aici, căci așa e viața,
Dragă februarie, tu mă cutremuri!
De cand te-am cunoscut
1.De cand te-am cunoscut pe tine,
Viata sa schimbat complet
Mereu visez mereu iubec.
2.Ce in trecut pierdusem tot
Acum am câstigat din nou,
Speranta dragostea iubirea
Se intorc din nou in viata mea
3.Acum esti totul pentru mine
Si vrau sa fie asa mereu
Tu mi-ai adus lumina-n suflet
Din intuneric mai luat
Mi-ai dat din nou acea speranta
Ca sa iubesc cu adevarat.
4.Si asfel flacara iubiri
Sa reaprins in viata mea
Tu mi-ai adus doar bucurie
Si fericire-n viata mea
6.Odata cu venirea ta
Sa dus singuratatea mea
Tu mi-ai intins o mana calda
Sa fi a mea numai a mea
Conpozitor ziua ora data
Cosmin greurus vineri 6:57 10.01.2025
Prima fata
Privirea ei, ochii albaștri
Parca cerul îmi zâmbea
Si șopteau mereu într-una
Nu ma uita, nu ma uita
O zi trecea, alta venea
Focul, mai tare ardea
Și povesteau și își spuneau
Nu ma uita, nu ma uita
Ea perfectă, el nu prea
Avea vicii ce-l oprea
Insa focul nu înceta
Ea îl uita, el aștepta
Ani insa au trecut
N-a fost asa cum au vrut
Ea sa dus, el n-a stiut
Ca îl uita, dar aștepta
Vremea lor a și apus
Nimic nu-și mai aveau de spus
Ea fericită, el nu prea
Ea îl uitase, el murea
Iubire adevarata
Ai aparut in fata mea,
M-ai cucerit intr-un minut
Stralucitoare ca o stea,
In vraja ta eu am cazut.
Esti dulce si fermecatoare,
Esti frumoasa, minunata.
Esti ca o raza de soare
Esti o piatra nestemata!
Esti femeia ideala,
Esti desteapta, curajoasa
Talentata si reala,
Esti a mea, esti pretioasa!
Tu esti fericirea mea
Eu cu tine ma mandresc
Tu mi-ai furat inima,
Vreau sa stii ca Te iubesc!
Other poems by the author
Toamnă târzie
Ce zi frumoasă de toamnă!
Nuanțe de galben-roșiatic,
Maroniul frunzelor stă s-adoarmă
Și crează momentul romantic.
Copacii încearcă să mențină
Bucuria și căldura zilelor de vară.
Dar totul se transformă în rutină
Și așteaptă iarna ca pe-o povară.
Păsările în zbor, zgomotoase,
Duc al lor cântec și trilul duios,
Pe meleaguri mai călduroase
Înfruntând un drum anevoios.
Tiptilii pași ce cutreieră aleile
Prin foșnetul de frunze moarte,
Găsesc în toamnă plăcerile
Unui gând ce se pierde-n noapte.
Câinele și pisica
Un cățel rău și îngâmfat,
Se plimba pe străzi haihui.
Și grăbit a înhățat
O pisică a nu știu cui.
Însă vezi că pisicuța
Cea roșcată și speriată,
A strigat-o pe măicuța
Cea dungată și umflată.
Ea de cum și auzi
Glasul micului său pui,
Se-ncruntă și s-azvârli
Drept în fața dumnealui.
Dar cățelul vezi matale
Nu se lăsa dus de nas,
Și îi dădu îndată o labă
Lăsând-o fără de glas.
Dară vezi, că mândru Soare
Ce stătea și îi privea,
Se gândea c-ar fi în stare
S-o ajute, c-ar putea.
Și o rază a sa fierbinte
Îl ajunse pe cățel,
Stricându-i de-ndată jocul
Ce-l desfătase nițel.
Și privind cu ochi voioși,
Măicuța acum bucuroasă,
Mulțumi Soarelui tandru,
Luându-și pisicul acasă.
Împlinire
Mi-e teamă s-ating fericirea,
Ascunsă -n aura orizontului.
Pășesc în bătaia vântului
Și îmi revin urmând gândirea.
Mă găsesc în fața unei porți,
Ezit să o trec cu emoții.
Senzația că depășesc munții
Ce au păduri cu brazi cărunți.
Sub neaua ce acoperă bradul
E viața naturii în verde,
Iar sufletul nimica nu pierde
Că dragostea o exprimă bardul.
Reiau sentimentul dorinței
De împlinire a unui vis,
Și nu consider idealul abis,
Căci mânuiesc sfera speranței.
Somn agitat
Trezită dintr-un somn agitat,
De vântul sălbatic ce bate în geam,
Și de un aspru gând înfiripat
În spinul din inimă ce îl smulgeam.
Deschid fereastra razei de lună,
Și-ncerc să-mi liniștesc simțurile,
Îndrăznind să-nlătur norii de furtună
Ca stele din noapte s-aline gândurile.
Mă retrag în mirajul unei cărți,
Spre a îndepărta sentimentul
De a nu răscoli amintirile unei vieți
Ce frumos mi-au însoțit argumentul.
Citind, timpul s-a scurs jumătate.
Pe pleoape o liniște s-a așternut.
Ușor punând semnul în carte,
Un nou vis în somn am străbătut.
Ca un regizor, subconștientul crează.
Sperând ca acel gând mult dorit
Ce-n inimă calea o luminează
Să se scalde în al stelelor licărit.
Gânduri 3
Cutreieri meleaguri ale gândului
Cu sufletul tânjind după iubire,
Și-nfrunți eroic semnele amurgului,
Căutând mereu portița de ieșire.
Portiță deschisă spre o cale
Ce o dorești în drumul vieții,
Așa cum vinul se visează în pocale
Iar tu îmbrăcată-n nuanțele tinereții.
Așa cum floarea așteaptă răsăritul,
Lumina Soarelui ce o înflorește,
Așa și tu încerci să alegi cuvântul
Pentru momentul ce te încălzește.
De ziua ta
Privește către un cer senin,
Ascultă-ți sunetele inimii,
Rezemându-ți sufletul leonin
Pe fapte dăruite înălțimii.
Acceptă tot ce natura poate da
Mereu în viața petrecută în real,
Iertarea și iubirea a o acorda
Sentimentelor cu căldura-n floreal.
Miresmele pădurii înverzite
Să-ți parfumeze drumurile-n viață,
De stele și de aștrii să fie păzite
Iar soarta semeață ca o dimineață.
Toamnă târzie
Ce zi frumoasă de toamnă!
Nuanțe de galben-roșiatic,
Maroniul frunzelor stă s-adoarmă
Și crează momentul romantic.
Copacii încearcă să mențină
Bucuria și căldura zilelor de vară.
Dar totul se transformă în rutină
Și așteaptă iarna ca pe-o povară.
Păsările în zbor, zgomotoase,
Duc al lor cântec și trilul duios,
Pe meleaguri mai călduroase
Înfruntând un drum anevoios.
Tiptilii pași ce cutreieră aleile
Prin foșnetul de frunze moarte,
Găsesc în toamnă plăcerile
Unui gând ce se pierde-n noapte.
Câinele și pisica
Un cățel rău și îngâmfat,
Se plimba pe străzi haihui.
Și grăbit a înhățat
O pisică a nu știu cui.
Însă vezi că pisicuța
Cea roșcată și speriată,
A strigat-o pe măicuța
Cea dungată și umflată.
Ea de cum și auzi
Glasul micului său pui,
Se-ncruntă și s-azvârli
Drept în fața dumnealui.
Dar cățelul vezi matale
Nu se lăsa dus de nas,
Și îi dădu îndată o labă
Lăsând-o fără de glas.
Dară vezi, că mândru Soare
Ce stătea și îi privea,
Se gândea c-ar fi în stare
S-o ajute, c-ar putea.
Și o rază a sa fierbinte
Îl ajunse pe cățel,
Stricându-i de-ndată jocul
Ce-l desfătase nițel.
Și privind cu ochi voioși,
Măicuța acum bucuroasă,
Mulțumi Soarelui tandru,
Luându-și pisicul acasă.
Împlinire
Mi-e teamă s-ating fericirea,
Ascunsă -n aura orizontului.
Pășesc în bătaia vântului
Și îmi revin urmând gândirea.
Mă găsesc în fața unei porți,
Ezit să o trec cu emoții.
Senzația că depășesc munții
Ce au păduri cu brazi cărunți.
Sub neaua ce acoperă bradul
E viața naturii în verde,
Iar sufletul nimica nu pierde
Că dragostea o exprimă bardul.
Reiau sentimentul dorinței
De împlinire a unui vis,
Și nu consider idealul abis,
Căci mânuiesc sfera speranței.
Somn agitat
Trezită dintr-un somn agitat,
De vântul sălbatic ce bate în geam,
Și de un aspru gând înfiripat
În spinul din inimă ce îl smulgeam.
Deschid fereastra razei de lună,
Și-ncerc să-mi liniștesc simțurile,
Îndrăznind să-nlătur norii de furtună
Ca stele din noapte s-aline gândurile.
Mă retrag în mirajul unei cărți,
Spre a îndepărta sentimentul
De a nu răscoli amintirile unei vieți
Ce frumos mi-au însoțit argumentul.
Citind, timpul s-a scurs jumătate.
Pe pleoape o liniște s-a așternut.
Ușor punând semnul în carte,
Un nou vis în somn am străbătut.
Ca un regizor, subconștientul crează.
Sperând ca acel gând mult dorit
Ce-n inimă calea o luminează
Să se scalde în al stelelor licărit.
Gânduri 3
Cutreieri meleaguri ale gândului
Cu sufletul tânjind după iubire,
Și-nfrunți eroic semnele amurgului,
Căutând mereu portița de ieșire.
Portiță deschisă spre o cale
Ce o dorești în drumul vieții,
Așa cum vinul se visează în pocale
Iar tu îmbrăcată-n nuanțele tinereții.
Așa cum floarea așteaptă răsăritul,
Lumina Soarelui ce o înflorește,
Așa și tu încerci să alegi cuvântul
Pentru momentul ce te încălzește.
De ziua ta
Privește către un cer senin,
Ascultă-ți sunetele inimii,
Rezemându-ți sufletul leonin
Pe fapte dăruite înălțimii.
Acceptă tot ce natura poate da
Mereu în viața petrecută în real,
Iertarea și iubirea a o acorda
Sentimentelor cu căldura-n floreal.
Miresmele pădurii înverzite
Să-ți parfumeze drumurile-n viață,
De stele și de aștrii să fie păzite
Iar soarta semeață ca o dimineață.