Poems in the same category
As vrea sa plec
Azi plec.
Am insistat și m-am luptat
Cu mori de vânt,
Dar ce păcat...m-ai ignorat...
Așa că, plec...
M-am hotărât, nu are rost
să mai încerc.
Mai fac un pas, iar mă opresc.
Aș vrea să plec...
Dar ochii tăi mă țintuiesc.
Tu îmi zâmbești,
Eu mă topesc .
Jocul acesta nebunesc
Ma tine-n loc, mă-nvârt în cerc
Și uite-așa, mai stau și azi,
Încă nu plec...
Ecou
Întoarce-ți privirea la mine o vreme,
Tăcerile noastre prind glas în poeme.
Nu suntem umbre ce trec rătăcind,
Ci doi rătăciți ce se caută-n timp.
De-ai vrea să-mi vorbești, eu ți-aș fi glas,
De-ai vrea să mă simți, m-aș face popas.
Nu-i drumul departe, nu-i visul pierdut,
E scris să fim doi sub același apus.
De-ai face un pas, de-aș face și eu,
Am prinde iubirea în zborul său greu.
Căci stelele ard nu ca să apună,
Ci doar ca să nască lumină mai bună.
..de nu..să-ți fie bine!
E vânt și rece-n luna mai
Iar tu ești prea departe,
Aș vrea puțin să te ating
Dar simt că nu se poate
Te strig în gând să te întorci
Că vocea nu vrea să m-ajute,
Să-ți zic ce mult eu te iubesc
Și nu mai vreau s-avem dispute
Dar gândul cred că nu te-ajunge
C-a rătăcit și el demult adresa ta,
Așa că nu-mi rămâne altă șansă
Decât s-aștept să văd ce va urma
Până voi primi vești de la tine
Încerc să mă descurc cumva,
Însă ce fac nimic nu-mi iese bine
Și înțeleg că îmi lipsește cineva
Pe geam văd picături de ploaie
E semn că vremea se cam schimbă,
Strâng rufele jilave de pe culme
Și fug de tunet că-mi este frică
Deschid televizorul din rutină
Dar nu-s atent la ce se spune,
Aș vrea s-aud cum bați la ușă
Sau dacă nu, un telefon să sune
Nimic din astea nu se-ntâmplă
Așa că întrebări încep să-mi pun,
La care-aș vrea să am răspunsuri
Dar simt că este greu să mă adun
Zilele trec și luni se fac deacum
De când tu ai plecat de lângă mine,
Sunt trist dar totuși pot să-ți spun
De vii..te-aștept..de nu..să-ți fie bine!
Unde ești?
Unde ești?
Să îmi strecori
Un strop de tine în pahar?...
Să-mi inchei ziua
Cu aroma ta?
Unde ești?
Somn ușor...să îmi spui
O-mbrățisare sa-mi trimiți,
Să cobor visele din cui
Cu un vin să m-alinți?
Unde ești?
De ce te ții departe
În fiecare noapte,
De ce îmi lași doar gândul
Să îți mai simtă vinul...?
Unde ești?
De ce nu vii...
Finalul să-l rescrii
Cu o îmbrățișare
La un spus de soare...
Uneori
Uneori iti mai ascult vocea...din mesajele vocale
Te sun în zile importante, dar suna ocupat
Nu ti-a păsat că mi-ai tăiat aripile
Ai frânt sufletul meu...și ai plecat.
Nu ti-am fost vreo mare iubire
Și nici primul tău cald sărut
Dar tot ce sunt azi, a vrut de la tine
O îmbrățișare nevinovată de sfârșit...
Caci mi-ai fost cel mai frumos zâmbet
Cu emoții, fiori și fluturi în stomac
Un sentiment atât de pur, de sincer
Știai atat de bine...și totuși... ai uitat!
Ti-am amintit în poeme de iubire
Mărturisind tot ce-am simțit
M-ai diagnosticat cu nebunie...
Posibil.... Trădarea ta... m-a zguduit!
As vrea sa plec
Azi plec.
Am insistat și m-am luptat
Cu mori de vânt,
Dar ce păcat...m-ai ignorat...
Așa că, plec...
M-am hotărât, nu are rost
să mai încerc.
Mai fac un pas, iar mă opresc.
Aș vrea să plec...
Dar ochii tăi mă țintuiesc.
Tu îmi zâmbești,
Eu mă topesc .
Jocul acesta nebunesc
Ma tine-n loc, mă-nvârt în cerc
Și uite-așa, mai stau și azi,
Încă nu plec...
Ecou
Întoarce-ți privirea la mine o vreme,
Tăcerile noastre prind glas în poeme.
Nu suntem umbre ce trec rătăcind,
Ci doi rătăciți ce se caută-n timp.
De-ai vrea să-mi vorbești, eu ți-aș fi glas,
De-ai vrea să mă simți, m-aș face popas.
Nu-i drumul departe, nu-i visul pierdut,
E scris să fim doi sub același apus.
De-ai face un pas, de-aș face și eu,
Am prinde iubirea în zborul său greu.
Căci stelele ard nu ca să apună,
Ci doar ca să nască lumină mai bună.
..de nu..să-ți fie bine!
E vânt și rece-n luna mai
Iar tu ești prea departe,
Aș vrea puțin să te ating
Dar simt că nu se poate
Te strig în gând să te întorci
Că vocea nu vrea să m-ajute,
Să-ți zic ce mult eu te iubesc
Și nu mai vreau s-avem dispute
Dar gândul cred că nu te-ajunge
C-a rătăcit și el demult adresa ta,
Așa că nu-mi rămâne altă șansă
Decât s-aștept să văd ce va urma
Până voi primi vești de la tine
Încerc să mă descurc cumva,
Însă ce fac nimic nu-mi iese bine
Și înțeleg că îmi lipsește cineva
Pe geam văd picături de ploaie
E semn că vremea se cam schimbă,
Strâng rufele jilave de pe culme
Și fug de tunet că-mi este frică
Deschid televizorul din rutină
Dar nu-s atent la ce se spune,
Aș vrea s-aud cum bați la ușă
Sau dacă nu, un telefon să sune
Nimic din astea nu se-ntâmplă
Așa că întrebări încep să-mi pun,
La care-aș vrea să am răspunsuri
Dar simt că este greu să mă adun
Zilele trec și luni se fac deacum
De când tu ai plecat de lângă mine,
Sunt trist dar totuși pot să-ți spun
De vii..te-aștept..de nu..să-ți fie bine!
Unde ești?
Unde ești?
Să îmi strecori
Un strop de tine în pahar?...
Să-mi inchei ziua
Cu aroma ta?
Unde ești?
Somn ușor...să îmi spui
O-mbrățisare sa-mi trimiți,
Să cobor visele din cui
Cu un vin să m-alinți?
Unde ești?
De ce te ții departe
În fiecare noapte,
De ce îmi lași doar gândul
Să îți mai simtă vinul...?
Unde ești?
De ce nu vii...
Finalul să-l rescrii
Cu o îmbrățișare
La un spus de soare...
Uneori
Uneori iti mai ascult vocea...din mesajele vocale
Te sun în zile importante, dar suna ocupat
Nu ti-a păsat că mi-ai tăiat aripile
Ai frânt sufletul meu...și ai plecat.
Nu ti-am fost vreo mare iubire
Și nici primul tău cald sărut
Dar tot ce sunt azi, a vrut de la tine
O îmbrățișare nevinovată de sfârșit...
Caci mi-ai fost cel mai frumos zâmbet
Cu emoții, fiori și fluturi în stomac
Un sentiment atât de pur, de sincer
Știai atat de bine...și totuși... ai uitat!
Ti-am amintit în poeme de iubire
Mărturisind tot ce-am simțit
M-ai diagnosticat cu nebunie...
Posibil.... Trădarea ta... m-a zguduit!
Other poems by the author
ȚARĂ FURATĂ
Ce-a mai rămas de valoare în lume?
Dacă valoare au,minciuna,hoția și crima?
Toate au înflorit ca într-o oază
Când conștiința-i bolnavă
Din cercuri înalte și mai departe
Se fură, se minte.
Și-zace în mizerii o țară
Fără școli și spitale
Nu ai nici o șansă și mori.
Copii părăsiți ,păcatele cad pe bunici.
În ziua ce vine ,pe cer nu văd ,nici o stea
Pentru sărmana țara mea.
ș
GĂRGĂRIȚA
Printre flori de romaniță
Se preumblă o gărgăriță
Și tot dă din aripioare
Hotărâtă ca să zboare.
A îmbăcat peste rochiță
Haină roșie pestriță
Stă urcată pe-o tulpină
Mai aproape de lumină.
Se apropie încet
Un pici mic, dar siret
Prinde gărgărița în palme
Ușurel ca să n-o sfarme.
Și îngână încetișor :
Gărgăriță ,gărgărea
Încotro vei zbura ,
Acolo m-oi însura !.
Dar nu mă voi înstrăina :
Aici am frați și surori
Și grădinița mea cu flori!...
Scrsoare de 1 iunie!
Copile drag ,când ai crescut?...
Te-am îngrijit ca pe cea mai dragă floare ,
Tu mi-ai adus,lumina și zâmbetul pe față
Atunci când îmi era greu,rămasă fără de speranță.
Dar anii au trecut, le-am trecut pe toate
Avându-te alături și-n visele de noapte.
Acum tu eși Om mare ,și mă mândresc cu tine,
Poate fi o mamă,mai fericită ca mine?
E 1 iunie sărbătoarea tuturor copiilor
Iar tu ești copilul meu minunat.
Te felicit copile și-ți urez pe mai departe :
Rămâi ,Om bun ,de poți fă în lume
Doar frumoase fapte!...
UN GRĂUNTE DE NOROC
Au trecut ursitele
În ziua nașterii mele
Au trecut ca nălucile,
Și au uitat să arunce
Atunci când am țipat prima oară;
Un grăunte de noroc
Sau o săgeată de foc...
Le-aș chema la judecată
Balanța lumii-i stricată.
Ce ar trebui să vă dau vouă
Și voi să-mi dați mie
Un grăunte de noroc
Și la prima zi a nașteri
Să mă întorc.
ZI DE TOAMNĂ
O ploaie tristă înflorește în ramuri,
Și -pomul vieți-îmi bate în geamuri
Imagini scurte,zălude și sumbre
Revin,cu amintirile răpuse de umblet...
Nici un sărut un-mi trece prin suflet...
Poate intră fericirea!
Deschid ușa casei mele ,
Poate intră fericirea ;
O aștept cu gene grele
Ochilor le văd uimirea.
Ce frumoasă-i fericirea !
Ține-o făi loc lângă tine ,
Soră bună-i cu iubirea
Și o să-ți fie mereu bine.
ȚARĂ FURATĂ
Ce-a mai rămas de valoare în lume?
Dacă valoare au,minciuna,hoția și crima?
Toate au înflorit ca într-o oază
Când conștiința-i bolnavă
Din cercuri înalte și mai departe
Se fură, se minte.
Și-zace în mizerii o țară
Fără școli și spitale
Nu ai nici o șansă și mori.
Copii părăsiți ,păcatele cad pe bunici.
În ziua ce vine ,pe cer nu văd ,nici o stea
Pentru sărmana țara mea.
ș
GĂRGĂRIȚA
Printre flori de romaniță
Se preumblă o gărgăriță
Și tot dă din aripioare
Hotărâtă ca să zboare.
A îmbăcat peste rochiță
Haină roșie pestriță
Stă urcată pe-o tulpină
Mai aproape de lumină.
Se apropie încet
Un pici mic, dar siret
Prinde gărgărița în palme
Ușurel ca să n-o sfarme.
Și îngână încetișor :
Gărgăriță ,gărgărea
Încotro vei zbura ,
Acolo m-oi însura !.
Dar nu mă voi înstrăina :
Aici am frați și surori
Și grădinița mea cu flori!...
Scrsoare de 1 iunie!
Copile drag ,când ai crescut?...
Te-am îngrijit ca pe cea mai dragă floare ,
Tu mi-ai adus,lumina și zâmbetul pe față
Atunci când îmi era greu,rămasă fără de speranță.
Dar anii au trecut, le-am trecut pe toate
Avându-te alături și-n visele de noapte.
Acum tu eși Om mare ,și mă mândresc cu tine,
Poate fi o mamă,mai fericită ca mine?
E 1 iunie sărbătoarea tuturor copiilor
Iar tu ești copilul meu minunat.
Te felicit copile și-ți urez pe mai departe :
Rămâi ,Om bun ,de poți fă în lume
Doar frumoase fapte!...
UN GRĂUNTE DE NOROC
Au trecut ursitele
În ziua nașterii mele
Au trecut ca nălucile,
Și au uitat să arunce
Atunci când am țipat prima oară;
Un grăunte de noroc
Sau o săgeată de foc...
Le-aș chema la judecată
Balanța lumii-i stricată.
Ce ar trebui să vă dau vouă
Și voi să-mi dați mie
Un grăunte de noroc
Și la prima zi a nașteri
Să mă întorc.
ZI DE TOAMNĂ
O ploaie tristă înflorește în ramuri,
Și -pomul vieți-îmi bate în geamuri
Imagini scurte,zălude și sumbre
Revin,cu amintirile răpuse de umblet...
Nici un sărut un-mi trece prin suflet...
Poate intră fericirea!
Deschid ușa casei mele ,
Poate intră fericirea ;
O aștept cu gene grele
Ochilor le văd uimirea.
Ce frumoasă-i fericirea !
Ține-o făi loc lângă tine ,
Soră bună-i cu iubirea
Și o să-ți fie mereu bine.