La studii!
O noapte și-o zi întreagă e lungul drum s-ajung la tine,
Mi-ai scris că ai doi ani de studii și-apoi vei fi cu mine.
Când ai plecat nu am crezut că timpul va trece-atât de greu,
Iar chipul tău îmi va apărea noapte de noapte în visul meu.
Un plan în doi, noi ne-am făcut cum să ne ținem iubirea vie,
Iar când te-ntorci să-mi fii a mea aleasă prin scris la primărie.
Nu a trecut decât opt luni de când te-am însoțit la gară,
Și-acum realizez că fără tine aici, viața îmi este amară.
Seară de seară Îl rog pe bunul Dumnezeu să ne-ntărească,
Mâna mereu pe noi s-o țină și de ispite să ne ferească.
.............................................................
Astăzi iubesc și sunt cu fata ce-a fost la studii în depărtare,
Iar viața-mi este fericită, împlinită și-o
mare...binecuvântare!
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Zugun
Data postării: 29 august 2024
Vizualizări: 172
Poezii din aceiaşi categorie
Deasupra tuturor ești tu
Iubito,
Tu ești deasupra tuturor
Când dragostea își are glasul său,
Căci Dumnezeu este iubire,
Precum o spun și Sfinții din vechime!
Așa știu eu că Cerul mi-a vorbit,
Din clipa când mi te-a trimis,
Ori mai degrabă pe mine mi te-a-ncredințat,
Să te iubesc așa cum nimeni n-a putut,
Căci dragostea e dar divin și nu e lesne de găsit!
Eu am știut că te iubesc din prima clipă când te-am privit,
Îți amintești sau nu,ce mai contează,
Sau poate n-am știut....
Dar știu acum!
Îmi amintesc cum noi pășeam agale pe poteci de munte,
Iar munții ne priveau nostalgic și ei pe noi,
Cum Raiul ne vorbea rostind tăcerea sa,
Chiar dacă noi temându-ne să nu apară pe cărare
Vreun urs iar teama era mare,
Dar dragostea alungă orice frică,
Iubito, Tu ești deasupra tuturor Când dragostea își are glasul său, Căci Dumnezeu este iubire, Precum o spun și Sfinții din vechime! (11 iulie 2024 Vasilica dragostea mea)
Bătăile inimii
Sunt gânduri ce nu se dezvăluie,
Vise ce nu se împărtășesc,
Simțăminte ce prin suflet bântuie,
Bătăi ale inimii ce nu se liniștesc.
Toate se înșiruie-n tumult
Sub bagheta nevăzută a destinului.
Chinuite de-amintiri de demult
În ritmul înfrigurat al timpului.
Ceasurile serilor trec,
Zilele săptămânilor zboară,
Lunile anilor te-ntrec
Iar singurătatea te doboară.
Te agăți de o fărâmă de timp,
Plutești pe o mare nesigură,
Numărând anotimp după anotimp
Și într-un final ești singură.
Apus diVIN
Poate-ntr-o zi ne-om intalni
Cândva la un apus de soare
De-un vin alb in doi sa ne bucuram
Și sa ne dam o-mbratisare.
Ani o s-aștept sa ne vedem din nou
Desi sa uit de tine tu mi-ai spus
De-ai ști ce dulce-i aşteptarea
Când tot ce-astepti e un vin la apus
Primăvara inimii mele în portugheză
Un băiat simpatic, George...
Un băiat introvertit, George...
Un băiat amuzant, George...
Un băiat cum nu am mai întâlnit până acum, George,
Un băiat pentru care orice atenție contează, George,
Un băiat căruia îi plac poeziile, George,
Un băiat expresiv și artistic, George,
Un băiat care chiar vrea să ne plimbăm cu hidrobicicleta, George...
Un băiat care chiar vrea să stăm să povestim la picnic, George,
Un băiat cu care se poate merge la cinematograf, piese de teatru, George,
Un băiat cu gusturi simple, dar bine alese, George,
Un băiat curajos și hotărât, George,
Un băiat cărui îi plac revistele vechi de modă, George,
Un băiat care cu fiecare ocazie, aduce mai multe flori, bomboane, George,
Un băiat ale căror poezii mă atrag tot mai mult, George,
Un băiat care scrie, taie și rescrie și de 1000 de ori, până să exprime exact ce își dorea, George,
Un băiat cu care merg la vecina ce dă meditații la spaniolă, George,
Un băiat care, dacă rămân în urmă cu învățatul, mă meditează și pe mine, George,
Un băiat care ascultă cam același gen de muzică, George.
George, amintirile mele legate de tine, cum te-am cunoscut și cât de mult mi-a plăcut cum scriai, cum mâncai pizza, cum râdeai la glumele mele (că în mod normal, doar eu râd), cum râdeai de mine câteodată, cum ne plimbam pe alei, cum mergeam amândoi cu motocicleta, pe autostrada Soarelui, depășind limita de viteză, cu pletele în vânt, lipsiți de griji, cum știam să ne facem unul pe celălalt să ne simțim bine, să ne ridicăm moralul, să ne distrăm prin crâșme, să mergem la meciuri de fotbal, să țipăm și să scuipăm semințe, să ne jucăm cu pisica mea de rasă Nebelung, să îmi dai un stilou de care te-ai plictisit, ți-l reparam și te bucurai foarte mult. Dulci amintiri, păcat că ai plecat cu nu știu ce proiect in Brazilia. Nu e nimic, erai tânăr, cum ar spune Otilia din ,,Enigma Otiliei" aveai visele tale și trebuia să ți le îndeplinești. Mai sunt atâtea fete, dar de proiectul acela chiar aveai nevoie. Te înțeleg, nu mi-ai lăsat multe poezii, dar eu le voi păstra, amintirea lor va înflori din ce în ce mai mult când le voi citi, răsfoi, când mă voi bucura de scrisul tău și de ce ai vrut să exprimi prin acele rânduri.
A primavera do meu coração
Um bom garoto, George...
Um garoto introvertido, George...
Um garoto engraçado, George...
Um garoto como nunca conheci antes, George,
Um menino para quem toda atenção conta, George,
Um menino que gosta de poemas, George,
Um menino expressivo e artístico, George,
Um garoto que quer muito nos levar para passear na hidro bike, George...
Um garoto que realmente quer que nos sentemos e contemos histórias no piquenique, George,
Um menino para ir ao cinema, brinca, George,
Um menino de gostos simples, mas bem escolhidos, George,
Um menino corajoso e determinado, George,
Um garoto que gosta de revistas de moda antiga, George,
Um menino que em todas as ocasiões traz mais flores, doces, George,
Um menino cujos poemas me atraem cada vez mais, George,
Um menino que escreve, corta e reescreve mil vezes até expressar exatamente o que quer, George,
Um menino com quem vou ao vizinho que dá aulas de espanhol, George,
Um menino que, se eu ficar para trás no aprendizado, também medita em mim, George,
Um garoto que ouve quase o mesmo tipo de música, George.
George, minhas lembranças sobre você, como te conheci e o quanto adorei como você escrevia, como você comia pizza, como você ria das minhas piadas (porque normalmente só eu rio), como você às vezes ria de mim, como costumávamos andar pelos becos, como nós dois andávamos de moto, na rodovia do Sol, ultrapassando o limite de velocidade, com os cabelos ao vento, despreocupados, como sabíamos fazer um ao outro se sentir bem, levantar o ânimo, para nós divirta-se em bares, vá a jogos de futebol, grite e cuspa sementes, brinque com meu gato Nebelung, me dê uma caneta que você estava entediado, eu consertaria e você ficaria muito feliz. Doces lembranças, pena que você saiu com não sei qual projeto no Brasil. Não é nada, você era jovem, como diria Otília do "Enigma de Otília", você tinha seus sonhos e tinha que realizá-los. Tem tantas outras meninas, mas você precisava muito desse projeto. Eu te entendo, você não precisou deixe-me muitos poemas, mas vou guardá-los, sua memória florescerá cada vez mais quando eu os ler, folheá-los, quando gostar de sua escrita e do que você queria expressar através dessas linhas.
Aproape de ea, prin viziunea mea
Lipsa ta mă face să mă simt puțin ciudat
Câteva mesaje și-un apel e nepreluat
Ne certăm degeaba, nu-i nimic de rezolvat
Credeam c-o să fim o viață greu de separat
Și la noapte trage praf de stele
Iar apare ea-n visele mele
Nopțile-s acum mai lungi și grele
Visele-s coșmaruri, vise rele
Fato nu pot să m-abțin și vreau să vin la tine să te vad și poate o să vorbim
Ochii tăi străini și goi de parcă nu ne știm
Poate dac-am stricat totul o să reclădim
Cine știe cât de greu ne va fi să fie totu' bine
Câte zile va trebui să ma trezesc din nou fără tine
Ți-am pus lumea la picioare, erai lumea mea când erai cu mine
Vreau să cred că sunt un băiat bun, să mă ghidez după "60 de zile" (2)
Să nu ajung prin alte droguri, sau pe la ospiciu
Dar tu mereu erai al meu viciu
Nu vreau să te silesc, să crezi că îmi faci un serviciu
Dar eu te voi iubi mereu, nu doar provizoriu
Lumea-i un loc rău, și iubirea e intensă
Dar dragostea noastră va merge fix ca o orteză
Zâmbim fals, zici că purtăm câte o proteză
Singura mea iubire acum este cubaneză
Însă, trecutu se scrie
Când o să auzi asta probabil nu vei fi vie
Vom comunica doar printre sicrie
Atmosfera asta sumbră, și parcă-mi aduce aminte...
Orbul din Ierihon
De ce m-ai vindecat Iisuse?
Căci mi-ai dat patimă şi chin,
Când văd acum că cele spuse,
Sunt pline de urât şi de venin.
De ce m-ai vindecat Lumină?
Să văd în jur că fratele e trist,
Că omul şi oculta sa creştină,
S-a înfrăţit cu antihrist.
De ce m-ai vindecat Hristoase?
Să văd războaie în tot locul,
Şi-n oameni suflete răutăcioase,
Ce nu le curăţă nici chiar potopul.
De ce m-ai vindecat Tu, Doamne?
Şi-mi laşi puterea de-a vedea,
Cum omului îi cresc demonic coarne,
Şi-ncepe apoi cu Tine a se duela.
Adună Doamne urâtul de prin lume,
Şi fă, ca-n ochii mei să îl absorb,
Iar jertfa mea apoi să se rezume,
În faptul de-a rămâne veşnic orb.
Alte poezii ale autorului
Dedicație pentru ea!
Dedic o melodie pentru tine
Pe care am ales-o dintr-o mie,
Și care ne-a plăcut la amândoi
S-o fredonăm în studenție
E cântul ce-l ascultam noi doi
Când la cămin stăteam pe bancă,
Eram atât de tineri, prea visători
Eu cavaler, iar tu a mea puștancă
Este o melodie cu versul de iubire
Cu doi îndrăgostiți în lume rătăciți,
Visând să fie împreună cu legământ
Cu mersul la primar, jurat, căsătoriți
.................................
Soarta a fost de partea noastră
Și cu iubire în viață am pornit,
Anii s-au pus pe-ai noștri umeri
Și ce-am visat atunci, s-a împlinit
Timpul s-a scurs fără oprire
Urme lăsând, nu ne-a iertat,
Ne înțelegem dintr-o privire
Și-n cânt a apărut un mic oftat
Acum când gândul se întoarce,
Spre tinerețe cu ale ei emoții,
Seama ne dăm că totul trece,
Și zilnic ungem...zimții roții...
și bucuroși ne educăm...nepoții!
Vis în noapte!
Aseară mă plimbam pe vale,
Și-a mea privire a căzut,
Pe o statuie plimbătoare,
Și am văzut, că nu era de lut
Când mai atent, am privit,
Cu ochelarii puși pe nas,
Degrabă eu m-am dumirit,
Că ea spre el, a făcut pas
Pe lângă ei agale am trecut,
Cu coada ochiului trăgând,
Să văd de va fi vreun sărut,
Și gândul meu pe loc să-l uit
Fac doi pași, rapid spre dreapta,
Să-aud, să văd mai bine fata,
Privind spre ei, am priceput,
Că ce se-ntâmplă, e neplăcut
El în etate, cu tâmplele cărunte,
S-a aplecat mâna să i-o sărute,
Pe chipul fetei era multă tristețe,
Și mâna și-a retras-o, cu politețe
Fac un pas, sau doi spre stânga,
S-aud ce-și spun, la întâlnire,
Și de ce n-a fost, sărut de mână,
Și doar niște semne, de despărțire
Am văzut cum ea începe-a plânge,
Și cum inima-i pe loc, se frànge,
În mână ținea strâns o scrisoare,
Lui i-a-nmânat-o, simțind frustrare
Când el s-a-ntors și m-a văzut,
S-adresat politicos, cu un salut,
Iar ea surprinsă, jenată, furioasă,
Mi-a spus de vreau, s-o duc acasă
Atunci pe loc am înțeles mesajul,
Și imediat mi-a dispărut curajul,
Iar când s-a plâns că-i înșelată,
Dorința mea a fost, s-o văd plecată
Văzând ce-a fost la întâlnire,
Iute spre casă am pornit,
Simțind în mine dezamăgire,
Și din visare, m-am trezit
Buimac și amețit de somn,
Ochii într-una mii frecam,
Să simt, sunt treaz sau dorm,
Când am zărit lumini în geam,
Mă-ntorc, o văd pe-a mea soție,
Cum doarme liniștită-n pat,
Mă-ntreb, o fi fost vreo stafie,
Și îmi răspund, a fost un vis ciudat
Dezmeticit, vrăjit și treaz deplin,
Mă uit la orologiul din perete,
E dimineață, smerit mă-nchin,
Și-mi spun..ia-ți gândul de la fete..
băiete!
Practica și teoria!
Vreau să mai fiu ca altădată
Când fără griji noi ne iubeam,
N-aveam nici casă și nici bani
Și cu chirie pe la bloc stăteam
Eram doi tineri absolvenți
Veniți intr-un oraș de munte,
Purtând în geantă diploma
Gata cu lumea să se-nfrunte
Dar practica n-a fost ca teoria
Și în teren a trebuit să inventăm,
Rețete și tratamente la animale
Ca în final de boli să le salvăm
Să fii un bun medic veterinar
Înseamnă pasiune și răbdare,
Că doar atunci poți să-nțelegi
Un pacient ce-ți cere vindecare
Și anii au trecut fără-ncetare
Cu împliniri, eșecuri, neajunsuri,
Profesional sunt multe întrebări
La care nu găsim încă răspunsuri
......................................
Acum am pus multe deoparte
Avem și unde sta, copii și bani,
Și zilnic rugă înălțăm la Domnul
Să ne dea sănătate si...ceva ani!
La tine!
La tine am văzut lumina
Și raza sufletului meu,
Și te-am rugat să vii la mine
Când îmi era destul de greu
La tine se vedea bunătatea
În timp ce eu mult rău făceam,
Și ți-am cerut să-mi dai și mie
Un leac la suferința ce-o aveam
Spre tine m-a condus destinul
Și-am devenit puțin mai bun,
O mână mi-ai întins să prind
Și am pornit pe-același drum
La tine mi-am aflat iubirea
Pe care-n viață o căutam,
Acum tu îmi lumini cărarea
Și-s vindecat de ce boleam
În mine există mulțumire
Și-s fericit că ești soția mea,
Mă simt că-s omul împlinit
Cu tine, unde îmi e și..dragostea!
Un băiat și-o fată!
A fost odat' în sat o fată
Pe când eram tânăr fecior,
Visam să-mi fie ea aleasa
Nuntă să fac și să mă-nsor
Am vrut să-i zic că-mi place
Și mult doresc să îi vorbesc,
Dar cum de ea să mă apropii
Ca-i mei cu-ai ei nu își vorbesc
În fiecare zi ne întâlneam
Și ne zâmbeam unul la altul,
Cred că și ea mă îndrăgea
Dar nu dorea să afle satul
Din sat, mama m-a dus la studii
Dorind să fiu cât mai departe,
Știind că ochii nevăzuți se uită
Și doar așa o să mă țin de carte
Un timp mi-a fost destul de greu
Să-nvăț cu ea ca semn de carte,
Multe-ntrebări, doar un răspuns
Că eu de fată n-am avut parte
Ușor, ușor am început s-o uit
Fără a ști vreodată a ei părere,
Dacă am fost sau nu pe lista ei
Și-așa să îmi alin a mea durere
Am revenit în satul meu natal
De fata dragă m-am interesat,
Prietenii mi-au spus are iubit
Și se mărită, umblă vorba-n sat
....................................
A fost odată un băiat și-o fată
Într-un sătuc, pe malul unei ape,
El a dorit s-o facă a lui mireasă
Soarta a spus Nu...atât de-aproape!
Vouă...cu drag!
Trimit un zâmbet către voi
Și o frumoasă floare,
Spunând urarea de mulți ani
Vouă, în zi de sărbătoare
Sunteți minunea pe pământ
Și prunci voi zămisliți,
Și cât de multă suferință
Ca noi barbații să fim împliniți
Cuvintele sunt prea puține
Să ne cuprindă dragostea,
Dar cât în inimă va fi iubire
Sfântă rămâne ...nașterea
Mama este doar una pe pământ
Și care viață prin suspin ne-a dat,
Cu greu ea ne-a crescut și educat
Aripi ne-a pus și-n lume am zburat
........................
Vă mulțumim că existați
Iar când greșim voi ne iertați,
Și știm că făra-voastră jumătate
Noi niciodată nu vom fi...Tați!
Vouă: mamă, soție, soră, prietenă!