O "ne-iubire"

Iubește-mă în altă viață.

Acum ne-am rănit.

Mă întreb uneori dacă

Noi chiar ne-am iubit.


Category: Love poems

All author's poems: Ifrim Daria.eduard poezii.online O "ne-iubire"

Date of posting: 16 января 2023

Timp de citire: ~1 min.

Views: 1584

Log in and comment!

Other poems by the author

Oh, vântule

Oh, vântule, 

De ce bați?

De ce natura o străbați?

De ce nu încetezi,

Lasându-mă să plâng,

Aici, 

Pe al inimii mele mormânt.

More ...

Visul unei nopți de iarnă

Visul meu e să cântăm

Sub ploaia de zăpadă.

Nu am avut așa dorințe

Aproape niciodată.

 

Vreau să dansăm 

Sub fulgii reci și moi.

Să fim împreună,

Numai noi doi.

 

Visul meu nocturn de iarnă,

Să visez nu mai e o povară.

De când te-am cunoscut,

Parc-am renăscut.

More ...

Poems in the same category

Despre tine

Ești dulce și suavă amintire,
Și visul meu din fiecare noapte,
Pierdut în zorii zilei,
Ești raza de soare
Ce mă trezește din visare,
Cu zâmbet și surâs
Și tandră îmbrățișare,
Cu foc și pasiune,
Dar și inocență în privire.
Ești lacrimă și suferință și durere
Și dor cumplit,
Ce-n timp nu piere,
Și picătura mea de fericire,
Și unică...
Și imposibilă iubire.

More ...

Te văd eu așa, iubito!

Impresionant tablou nemărginit

Nulitate pentru infinit

Steluțe veșnice amintiri

Tu câte pământul-le admiri

 

Întregul separat de timp

Sentimente contratimp

Lacrimi pline de venin

Iubire , când pot să vin?

 

Nu întreabă de răspuns

Nu clipește la apus

Nu oferă pe cât ceri

Risipește doar plăceri

 

Trecătoare și uitate

Zâmbește încătușate

Gust amar de revedere

Temporar timp de ședere

 

Ca un ghimpe otrăvit

Bate ceasul nedormit

Și vesteste-ncet momentul

Azi se termină prezentul!

 

Viitoare clipă arată

Doar o singurică pată

Ape , uscat și omenire

Toate seamănă iubire.

 

Partea mea s-a deghizat

In roșcatul ei palat

Chip cioplit din zeități

Migălit el pe bucăți

 

Ochi domoli , buze divine

Stări parșive și provine

Dintr-un munte de suspine

Care te învață bine.

 

“Mă iubești , îți sunt un dar “

“Tu un simplu exemplar “

Gust in vorbe , de nectar

Dragoste ; involuntar

 

Vinovat ești timp avar

Simt eu oare că dispar ?

Cunoscută paralela

Cu speranță-nchid capela.

 

Tărâm unic , doar abis

Construit doar intr-un vis

Părăsesc umil umanul

Continuând sirect romanul

 

Strălucești iubito in lume

Ai un sens , îmi dai un nume

Univers, repar ruptura

Îmi admir senin , Scriptura.

More ...

Un felinar în noapte

În geamul din odaia mea

seară de seară îmi luminează 

un felinar, care zâmbea

și îmi șoptește că veghează

făptura mea în pat întinsă

și de lumina sa cuprinsă.

Un felinar, un ochi de seară

ce peste corpul meu coboară 

o rază blândă de lumină 

ce la conturul meu se înclină

Iar eu precum floarea de glastră

îl aștept cu drag la fereastră .

Tu picătura luminoasa

de ce-ai ales să-mi bați în casă

și m-ai făcut să te îndrăgesc

atunci când noaptea mă iubesc

sub picăturile tale de lumină

când mă alint ca o felină.

More ...

Un pic

Ascuns mereu dupa suspin

Am incercat sa fiu un acrobat

Tinand in maini un trandafir cu spini

Din care spinul doar imi era dat...

 

Disimuland mereu un adevar grotesc

Pe care uneori il neg cu-ardoare

Am invatat asa de mult sa ma feresc

Incat o fac si de iluzii sclipitoare...

 

Traiesc pe langa propriul eu

Si-am invatat ca e ciudat, sinistru

Un Dumnezeu ce-a devenit ateu

Sunt doar minutul timpului ministru...

 

Nu caut nimic, nu vreau nimic

Am cautat si-am vrut candva

De-ar fi candva, poate-as mai vrea ceva...

Dar mor incet un pic cate un pic !

More ...

CĂLĂTOR STRĂIN...

CĂLĂTOR STRĂIN (13. 02. 2018)

Se duce noaptea la culcare

când ziua în taină poposeşte

printre clădiri cu felinare

la care nimeni nu soseşte...

 

De strajă, stat-au noaptea întreagă

şi, obosite, se aşează

pe cai pierduţi în zarea largă

la care sufletu'mi veghează...

 

Tu te-ai trezit mult mai devreme...

Cocoşii tăi cântau pe când,

de demoni, încercai a nu te teme,

dar te temeai de al tău gând...

 

În prispa'ţi au cântat cocoşii

cu mii de clipe înainte!

Tu nu-i auzi căci, pene roşii

te-au prins în mreje, jurăminte!...

 

Şi n-ai văzut cum dimineaţa

s-a prefăcut într-o sulfină

şi n-ai simţit în tine viaţa

cerându-şi rolul de verbină...

 

În nopţile de sărbătoare...

Ştiu că visezi dar, în zadar,

dacă nu rogi această floare

să îţi vindece un gând hoinar...

 

Verbina, numai dânsa, ştie

a ne fi leac desăvârşit

de aceea, o sădeau prin vie

romanii şi cei din Egipt...

 

Or, dacă astă iarbă sacră

ne-ar fi salvat de dor, de chin,

am fi aflat ce ne consacră...

Iubirea sau un alt destin!

 

Căci, a iubi nu e un drept,

nu e pedeapsă de la zei,

ci e destin de înţelept

pe care nu-l primeşti, ţi-l iei!

 

Încă e timp, de înţelegi

că tu eşti soarta, eşti puterea,

întinde mâna să alegi

iubire pură, nu durerea!

 

Întinde mâinile amândouă,

nu obosi, mai e puţin

şi alte mâini pline cu rouă

te-or mângâia, ţi-or fi alin!

 

Se duce noaptea la culcare

când ziua în taină poposeşte,

printre clădiri cu felinare

un călător străin soseşte...

 

More ...

Gând, Iubire, Legătură și o Flacără

Gând, Iubire, Legătură și o Flacără 
 
Am un gând ce nu-mi dă pace
Și oricât aș încerca,
Nu mi-l pot scoate din mintea mea…
 
Nu știu dacă e cel mai potrivit 
Nici nu știu cum am ajuns, în această situație..
Iubirea, e un sentiment atât de complex
Încât…nu știu dacă o să-l înțeleg vreodată…
 
Nici nu știu dacă mai vreau, sa-l descopăr 
Sau…să mai înțeleg…
Iubire, sau cum se spune?
Devine un cuvânt atât de neînțeles..
 
Cel puțin pentru mine..
Iubirea…
Are o conotație atât de complicată
Atât de adâncă 
Ce nu o pot exprima în cuvinte;
 
Nici nu pot descrie, ce se întâmpla cu mine 
Este ceva ce vine…de la sine…
Și…nu-mi dă pace..
Mereu este în minte, orice as face..
 
Gânduri, amintiri, atenții si întrebări 
Pe Toate le aseamăn  ca o furtuna-n mine 
As vrea un semn
Nimic mai mult…
 
O năzuință, o ținta clară și concisă
Cu ce ar trebui sa fac de-acum.
 
Nu am mai simțit asta până acum…
Atât de puternic, atât de aprins 
Ca flacăra ce s-a aprins 
Încet, apoi tot mai tare 
Fără încetare …
 
Iar flacăra stă aprinsă  
Chiar de as vrea să o sting 
Aceasta nu se stinge….  
Ci se luptă, pana ce devine si mai aprinsă
 
Spune-mi! Ce sa fac? 
Cum sa sting? 
Cum să sting? focul ce s-a aprins.. 
Atât de puternic la mine în abis…
 
Nu văd vreo rezolvare… 
Din muntele acesta de surpare 
Unde marea lovește cumplit 
Învăluindu-mă  pe deplin 
 
Cuvintele le pot așterne aici…
E singura scăpare 
In care ma pot desprinde de-a mea legare 
Asta fac…
Nimic mai mult…
Cu gând de libertate…

 

More ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍