Brumar
Scri la fel ca mine
Cu lacrimi din soare si umezi ochi plângând
Picuri de cerneală stau pe foaie amine
Etanol fiert prin vene curgând
Ploaie rece de noiembrie
Vorbele nu ne-or întrece
Și soarele dacă s-ar arăta
Nimic n-ar rezolva
Lasă liniștea să se așeze
Să mă facă sa plâng iar
Căci mi-am tratat vocile
Erau multe,un miar
Du-te,fugi pe a ta cărare
Croiește-ți drumul tău agale
Nu mi-ai facut nimic greșit
Teoretic,practic,nimic n-a reușit
Și când se v-a opri ploaia
Brumarul să sti ca nu v-a da in gustar
Deoarece stiloul foaia-mi zgâria
Nu-mi plăcea,imi displăcea.
Nu v-a mai fi totul roz;
Pajiște cu bulbi galbeni de pidosnic
V-or fi doar cratere de obuze
După un război dus aproape veșnic
Nu înțeleg ce de nu ai răbdare,
Să citești un itinerar
Punctele pe hartă oare,
Îmi vor arăta suferința pură plină de onoare?
Atât a fost sa fie
Dor meu de tine
Acum e poezie
Și îmi urlă in destine
Te dor privirile cu noi
Și tot nu vrei inapoi
Ochii tăi ma vindecă
Dar mă și judecă
Te iubesc
Te urăsc si te iubesc
In ochi tăi mai uit atunci cand vorbesc
Adorm și uit ca mai traiesc
Category: Love poems
All author's poems: Natașa Petrovna
#moldova #toamna
Date of posting: 25 ноября 2023
Views: 442