Author Popa Florin

Total 3 creations
Registered on 3 марта 2023
Random creations :)
Cu o strangere de mana
Cu o strangere de mana am inceput atunci trairea
Cand amandoi am suspinat
Si am dat frau liber unei simtiri
Ce pe amandoi ne a bucurat.
Cu o strangere de mana
Mi ai cuprins tot universul
Si inima si versul.
Cu o strangere de mana
Te am simtit in fiecare
Sarut.
Te rog...
Primește-mă te rog în brațele ce le iubesc
Mi-e dor să le mai simt căldura
Să le sărut.... cu ele să mă învelesc
Pielea mea să le mai simtă aroma.
Privește-mă din nou, la fel ca prima oară
Mi-e dor să te mai văd zâmbind...
Îmi amintesc și rațiunea își pierde culoarea
Și nu-mi doresc decât o clipă să mai fim.
Sărută-mă din nou pe frunte la fel ca prima dată
Să simți din nou cum tremur toată
Să îmi vorbești în șoaptă să mă liniștesc
Oh Doamne! Ce dor imi e acel fior să-l mai trăiesc...
Cuprinde-mă te rog o ultimă dată
Nu te mai preface rece...fără sentimente
Amândoi tânjim după o îmbrățișare banală
Ce-ar lăsa în urmă, povestea fără regrete...
Între coperţi
Pentru tine sunt greu de citit,
Sunt un roman cu multe volume,
Ce cred că va fi tipărit,
Pentru generații postume.
Sunt un sonet shakespearian,
Citit în al lumii spectacol,
De un prinț anglican
Hărăzit de profeți și oracol
Sunt o baladă asaltată de zei,
Cântată prin Olimp câteodată,
Pe câmp printre lupi, printre miei,
Și de pruncii rămași fără tată.
Sunt poezia ce durerea-ți alină,
Nimfa ce-ți cântă îngeresc la ureche,
O stea căzătoare dintr-o noapte senină,
O șoaptă rostită într-o limbă străveche.
Pentru tine sunt greu de citit,
De aceea mă iubești și mă ierți,
Iar eu te privesc mereu fericit,
Din lumea de aici, dintre coperți.
Rondelul stelelor ce ard
E vremea stelelor ce ard,
Ard pe cer și se sting în mine-
Și au fost de viață, atât de pline,
Azi se sting așa ușor.
Și mă lasă să mor.
Jalea asta-i în orișicine.
E vremea stelelor ce ard-
Ard pe cer și se sting în mine,
Pe sub nopțile de-ntunecime,
Dispar fluturii frumoși,
Și marea zi care vine
Nu așteaptă noaptea deloc...-
E vremea stelelor ce ard.
Poezie fixă rondel
Compusă pe 04.03.2025
Autor Alina Zamurca
În a șaptea așteptare
Privirea-mi îndreptată-n nori,
Răsare soarele în zori,
Luni în șir am pătimit,
Singurătate în suflet tipărit.
Singurătate plină de regret
Cănd concep al tău portret,
Doar el cu mine a rămas
Din viața mea cînd te-ai retras.
Lacrimă pe obraz îmi sprinteni
Și așteptarea conteni,
Inima-mi pierde în instanță,
În ochi nu mai port speranță.
Speranța trecea în disperare,
Vise în urne funerare,
Ultima zi răsare
În a șaptea așteptare.
(În a șaptea așteptare/ part 4...Final)
Cu o strangere de mana
Cu o strangere de mana am inceput atunci trairea
Cand amandoi am suspinat
Si am dat frau liber unei simtiri
Ce pe amandoi ne a bucurat.
Cu o strangere de mana
Mi ai cuprins tot universul
Si inima si versul.
Cu o strangere de mana
Te am simtit in fiecare
Sarut.
Te rog...
Primește-mă te rog în brațele ce le iubesc
Mi-e dor să le mai simt căldura
Să le sărut.... cu ele să mă învelesc
Pielea mea să le mai simtă aroma.
Privește-mă din nou, la fel ca prima oară
Mi-e dor să te mai văd zâmbind...
Îmi amintesc și rațiunea își pierde culoarea
Și nu-mi doresc decât o clipă să mai fim.
Sărută-mă din nou pe frunte la fel ca prima dată
Să simți din nou cum tremur toată
Să îmi vorbești în șoaptă să mă liniștesc
Oh Doamne! Ce dor imi e acel fior să-l mai trăiesc...
Cuprinde-mă te rog o ultimă dată
Nu te mai preface rece...fără sentimente
Amândoi tânjim după o îmbrățișare banală
Ce-ar lăsa în urmă, povestea fără regrete...
Între coperţi
Pentru tine sunt greu de citit,
Sunt un roman cu multe volume,
Ce cred că va fi tipărit,
Pentru generații postume.
Sunt un sonet shakespearian,
Citit în al lumii spectacol,
De un prinț anglican
Hărăzit de profeți și oracol
Sunt o baladă asaltată de zei,
Cântată prin Olimp câteodată,
Pe câmp printre lupi, printre miei,
Și de pruncii rămași fără tată.
Sunt poezia ce durerea-ți alină,
Nimfa ce-ți cântă îngeresc la ureche,
O stea căzătoare dintr-o noapte senină,
O șoaptă rostită într-o limbă străveche.
Pentru tine sunt greu de citit,
De aceea mă iubești și mă ierți,
Iar eu te privesc mereu fericit,
Din lumea de aici, dintre coperți.
Rondelul stelelor ce ard
E vremea stelelor ce ard,
Ard pe cer și se sting în mine-
Și au fost de viață, atât de pline,
Azi se sting așa ușor.
Și mă lasă să mor.
Jalea asta-i în orișicine.
E vremea stelelor ce ard-
Ard pe cer și se sting în mine,
Pe sub nopțile de-ntunecime,
Dispar fluturii frumoși,
Și marea zi care vine
Nu așteaptă noaptea deloc...-
E vremea stelelor ce ard.
Poezie fixă rondel
Compusă pe 04.03.2025
Autor Alina Zamurca
În a șaptea așteptare
Privirea-mi îndreptată-n nori,
Răsare soarele în zori,
Luni în șir am pătimit,
Singurătate în suflet tipărit.
Singurătate plină de regret
Cănd concep al tău portret,
Doar el cu mine a rămas
Din viața mea cînd te-ai retras.
Lacrimă pe obraz îmi sprinteni
Și așteptarea conteni,
Inima-mi pierde în instanță,
În ochi nu mai port speranță.
Speranța trecea în disperare,
Vise în urne funerare,
Ultima zi răsare
În a șaptea așteptare.
(În a șaptea așteptare/ part 4...Final)