Fecioarei
Te intimidează cu glas rânjit
O lume ce nu ți-a înțeles
Neputința dorului tău cel îndârjit
Și al tău principiu este smuls.
Dar răsărind din buchetul de fete
Fecioara cu obraji ca de bujor,
Și cu împlinirile sale complete,
Poate totul în viață va deveni ușor.
Și-atuncea rânjetul zăcut
De pe-a lor buze se va duce,
Și s-or așterne într-un tăcut
Uimiți, ne mai având ce zice.
Iară fecioara, în faptul serii
Ca o copilă sub clar de lună,
Își va accepta clipa trecerii
Încuvințând un dor sub pază bună.
Categoria: Dedicaţii
Toate poeziile autorului: Cornelia Buzatu
Data postării: 17 septembrie 2023
Vizualizări: 232
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Pentru Mama
Poem: Singura
Cinci cărți scrise de autori contemporani din spațiul românesc
Poem: Apus
Poem: Ziua de mâine
Grigore Vieru, omagiat la Chișinău. Poetul ar fi împlinit 84 de ani
Poem: Iubire suprema
Poem: Imi esti
O tanara poeta si-a lansat cartea si s-a ales cu un inel de logodna