Proliferare
Lună plină, suflet gol,
Tu rasari din intuneric
Cu tărie ca am sa mor.
Soarele rasare, garda la sol,
Tu torni venin privind psihastenic,
Cu speranta ca poate mor.
Stelele lumineaza, te stingi usor,
Eu simt gustul de nectar ezoteric
Cu bucuria ca nu mai esti el meu fior.
“Rautatea si veninul tau, sunt nectarul bucuriei mele fiindca m-ai parasit, pentru ca-mi dai doar motive sa nu-mi fie dor de tine”
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Florin Dumitriu
Дата публикации: 3 июня 2022
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 689
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Omul de pe schelă care privește în jos
Поэма: Paradoxuri
Spectacol de muzică și poezie ”Eminescu , În mine bate inima lumii”- Omagiu Poetului Național la 130 de ani de la trecerea în eternitate
Поэма: Exista
Поэма: Dragoste de munte
De ce ai alege cărțile de dezvoltare personală?
Поэма: Про любовь
Поэма: Ziua mea 23 ani
Morțile ciudate ale marilor scriitori români. Eminescu, ucis cu o cărămidă în cap