Accidental

A nins, dar la mine în cuget a plouat...

Și iar mă văd indecis la răscruci de drumuri.

 

Nu mă interesează, onest vorbind, cum ai acceptat

Ca eu să devin un simplu indaptat

La a ta lovitură de stat.

 

Nu ești tu ultimul tren ratat,

Nici pe departe destin blocat.

 

Totuși, mi-am adus aminte, accidental...

Că nu ai ezitat să zici că vei declanșa ceva infernal.

 

Bravo, ție, ce pot spune!

Eu merg mai departe, cu armele deoparte,

Dar cu spiritul latent aparte.

 

- poezie redactată pe 27.01.2024 - Sergiu Țandără


Категория: Стихи про любовь

Все стихи автора: Sergiu Țandără poezii.online Accidental

Iubire, Vis, Iluzie

Дата публикации: 3 января 2025

Timp de citire: ~1 min.

Просмотры: 795

Авторизуйтесь и комментируйте!

Другие стихотворения автора

Apus pe Valea Loirei

Eram și eu prin somptuoasa Franță...

Când m-ai paralizat cu a ta eleganță.

 

Mă porți prin Paris, Lyon, Marsilia, Nisa...

Cred că urmează Turnul din Pisa!

 

Dar asta când om fi noi suficienți de puternici

Să trecem hotare adevărate.

 

Că momentan ne împiedicăm de propriile umbre

Care par să imite grandiosul ”Le Louvre”.

 

Onorat că te-am cunoscut, mă declar...

 

La apus pe Valea Loirei, în dualul august.

 

- poezie redactată pe 27.01.2024 - Sergiu Țandără

Еще ...

Fior noiembric

Cade cortina peste noiembrie,

Iar sufletul strigă că-i la ananghie.

 

Ale timpului pânze par de nestrăpuns

Și ale iernii mreje parcă m-au ajuns...

 

Mii de iluzii se pierd în egoticul vals,

Dar spune-mi tu, inimă, ce-i cu acest fals?

 

Îmi aud sufletul rostind un pregnant ultimatum,

În timp ce eu refuz a pierde lupta cu sobrul bucium.

 

Las deoparte armele, deschid larg ochii...

Zăresc stropul de speranță ne-nsoțit de confuzii...

 

Și reușesc a înțelege busola sorții.

 

- poezie redactată pe 27.01.2024 - Sergiu Țandără

Еще ...

Стихи из этой категории

Un nume

Stai cu mine să numărăm ultimele stele,

Să te privesc, să adormim cu ele,

Pe geam se așterne ploaia de apoi,

Iar stelele se uită tăcute spre noi.

 

Rămâi cu mine până vom cuprinde cerul,

Și ploaia învelește în apă eternul,

Să numărăm stele pierdute de mult,

Și să te încurc, să numărăm de la început.

 

Privește-mă cu gândul tău viu,

Chiar și atunci când nu știu ce să-ți scriu,

Și hai să lăsăm martori, stele nenumărate,

Și să ne furișăm împreună prin noapte.

 

Să plecăm doar noi, fără mii de stele,

Poate o să vrei să scăpăm împreună de ele,

Poezia asta încă nu are un titlu anume,

Poți să-i pui tu un nume.

 

Si te-aș privi așa sub luna de argint,

Cu mâna mea rece să te alint,

Să pară că nu am numărat stele în vreme rea,

Și că-n noaptea asta ai fost… a mea.

Еще ...

Luna mea de ora 3

E târziu, iubirea mea... 
Rogu-te aprins, nu uita de mine, nu uita de inima mea. 
 
Nu te pot purta în sufletu-mi străpuns 
Ai lăsat urme dure, sidefate 
Vorbele tale, dureros de dulci 
Mă lovesc, simțindu-se ca un sărut. 
 
Ne cunoaștem, oare? 
Vorbește vinul pentru tine, dragul meu 
În inima-mi, fitil aprins 
Nu te pot uita, oră târzie, mă cuprinde luna vie. 
 
Unde ești? Vocea ta, un domol glas 
Chipul tău, o amintire. 
Ochii tăi, albastru ocean 
Părul tău, aura luminii 
Mă orbești, zâmbete cald! 
 
E ora trei, ai adormit?  
Sau te gândești la mine, la cum m-ai părăsit?  
Arde, iubitule... stinge țigara! 
 
Stinge flacăra din mine  
Ia cu tine lacrimile-mi amare 
Fură-mi nopțile tăcute  
Sărută-mă, uită de regretele din suflet. 
 
În grija altcuiva, lasă-mi te rog inima.  
Stelele și luna mea,  
Luați-mă cu voi 
Și când va fi rândul meu  
Făuriți-mi inima, să fie una cu voi. 

Еще ...

Mărțișor

Primăvara am pornit s-o caut,

Cu firul alb-roșu legat de dor,

Știam că undeva, în lume,

Se ascunde cel mai scump mărțișor.

 

Am întrebat florile zglobii,

Le-am prins de mânecă

(și ce să vezi),

Mi-au răspuns râzând ironic:

„E mai aproape decât crezi.”

(hmmm)

 

După ce-am ajuns la capătul pământului,

Am zis: gata, în fine,

Până când florile mi-au aruncat cu o piatră-n cap

Și-am văzut primăvara-nflorind odată cu tine.

 

Din drum, din gând, din răsărit,

Ghioceii cântau de zor,

Din urechi îți creșteau lalele,

Iar eu nu puteam decât să te ador.

 

Și-atunci am înțeles:

Nu trebuia să mai caut deloc.

Primăvara începe cu tine,

Tu ești… cel mai scump mărțișor.

 

Și ție, celui mai scump mărțișor,

Îți dăruiesc din adâncul inimii mele

Drept mărțișor…

Bolta cu stele.

Еще ...

Parșiv

Ca o petală ofilită

te rupi încet și lent de mine.

Timpul e doar o ispită

în al vieții joc de rime.


Ca o picătura de ploaie 

te prelingi adânc pe suflet 

Apoi ieși cu nepăsare,

lasandu-mi răni și-un profund urlet.

 

Ca adierea vântului, îmi bati ușor în față

Tresărând vechi amintiri, din chinuita-mi viață.

De ce nu ai mai așteptat? De ce te-ai dus? Parșiv, râzând... 

Eu am rămas goală, cu sufletu-mi plângând.

 

O secunda de-ai mai fi stat, sa fim din nou, doar eu cu tine

Sa iubim puternic chiar și ce-i mai rău in lume,

Sa simțim caldura unui răsărit de soare,

Sa ne îmbrățișăm cu dor, chiar dacă pământul moare...

Еще ...

TU

Am încercat să te creionez

Așa cum te-am cunoscut eu

Dar orcât m-am străduit 

Nimic n-am reușit.

Despre tine nu pot vorbi

Decât la superlativ.

Еще ...

Mă-nec în delta buzelor...

mă-nec în delta buzelor
cu-aroma de cafea
în care-ascunzi apusul
roș ca pe-o stafie
atingeri curg cascadă
pe-un gând de catifea  
străluminând culoarea
ochilor – câmpie


năuc mă pierd în corul
bătăilor de inimi
mici galaxii pereche
cu foame le înfrupt
aștept ca-n ambuscadă
înflăcărând privirea-mi
fiorii dulci să-mbrace
tot sufletul cu trup

Еще ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍