Remuşcări din diasporă
O bătrânică mi-a păşit în cale
Şi cu regret, în glasu-i moale,
Îşi cere neîncetat iertare.
Mă iartă, tinere, mă mişc greoaie;
Povara vieții mă apasă tare.
Mă iartă, tinere, te țin în loc...
Încerc numaidecât să îți fac loc.
Şi timpul s-a blocat într-un suspin.
Pentru un pumn de avere inutil
Semeni uitați în urmă, părăsiți
Şi poate niciodată regăsiți...
Категория: Напутственные стихи
Все стихи автора: Matei Ciprian
Дата публикации: 16 апреля
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 60
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Despre voi si despre mine
Поэма: Bătrânica hoață în spaniolă
Experiment despre tristețea și seriozitatea scriitorilor de pe Aleea Clasicilor. Cum ar fi dacă Eminescu ar zâmbi
Поэма: Pe cont propriu
Поэма: Și dacă...
Morțile ciudate ale marilor scriitori români. Eminescu, ucis cu o cărămidă în cap
Поэма: Înmugurire
Поэма: Orașul pierdut
A implinit 85 de ani si a mai lansat o carte. Spiridon Vangheli si-a sarbatorit ziua de nastere printre pici - VIDEO