Amintiri
Tot ce-a fost si nu s-a scris,
Era demult sortit uitarii
Căci eternul monstru din abis
Din amintiri hranea călăii
Nu mai era nici paradis
Si nici flori de primavara,
Un pustiu de nedescris
Speranta aștepta sa moara
De-atunci noi le transformam in vis
Si le pastram in fiecare seara
Ca sa fim liberi in sfarsit
Sa nu fim sclavi de-odinioara
Zilele treceau necontenit
Si multe vise s-adunara
Si nimeni nu s-ar fi gandit
Ca nu demult ele erau sa piara.
Категория: Философские стихи
Все стихи автора: Victor Cojocaru
Дата публикации: 23 августа
Просмотры: 151
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Noaptea
Поэма: AU-Gustul Lor
Descoperiți poezii.online!
Поэма: Arma în jos!
Поэма: O ploaie de vară
Dorul de casă a motivat-o să pună povești pe versuri. Corina Bezdîga își lansează cea de-a treia carte
Поэма: Cuvântul
Поэма: ,,O clipă de sinceritate" în spaniolă
Au scris eseuri despre istoria si literatura romana si au castigat o excursie peste Prut.