Amintiri
Tot ce-a fost si nu s-a scris,
Era demult sortit uitarii
Căci eternul monstru din abis
Din amintiri hranea călăii
Nu mai era nici paradis
Si nici flori de primavara,
Un pustiu de nedescris
Speranta aștepta sa moara
De-atunci noi le transformam in vis
Si le pastram in fiecare seara
Ca sa fim liberi in sfarsit
Sa nu fim sclavi de-odinioara
Zilele treceau necontenit
Si multe vise s-adunara
Si nimeni nu s-ar fi gandit
Ca nu demult ele erau sa piara.
Категория: Философские стихи
Все стихи автора: Victor Cojocaru
Дата публикации: 23 августа
Просмотры: 137
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Pardonne-moi ce caprice d'enfant în finlandeză
Поэма: Iubire fără sfârșit
Cartea ”Blocaţi în labirint” este lansată ASTĂZI la Soroca
Поэма: Scrisoarea!
Поэма: Ecou
Spectacol de muzică și poezie ”Eminescu , În mine bate inima lumii”- Omagiu Poetului Național la 130 de ani de la trecerea în eternitate
Поэма: Exercițiu de imaginație
Поэма: Corega în olandeză
Compozitorul și interpretul Ion Aldea-Teodorovici ar fi împlinit astăzi 65 de ani