Amintiri
Tot ce-a fost si nu s-a scris,
Era demult sortit uitarii
Căci eternul monstru din abis
Din amintiri hranea călăii
Nu mai era nici paradis
Si nici flori de primavara,
Un pustiu de nedescris
Speranta aștepta sa moara
De-atunci noi le transformam in vis
Si le pastram in fiecare seara
Ca sa fim liberi in sfarsit
Sa nu fim sclavi de-odinioara
Zilele treceau necontenit
Si multe vise s-adunara
Si nimeni nu s-ar fi gandit
Ca nu demult ele erau sa piara.
Category: Philosophical poem
All author's poems: Victor Cojocaru
Date of posting: 23 августа
Views: 81
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Depresia
Poem: Portret
Cartea ”Blocaţi în labirint” este lansată ASTĂZI la Soroca
Poem: Suflet cu esență de trandafir
Poem: Recunoștință în Ghetele de Decembrie
10 cărţi pe care oricine ar trebui să le citească măcar o dată în viaţă
Poem: Ma voi gândi
Poem: Piatra albastra
Romanul Notre Dame de Paris a devenit cea mai căutată carte din librării