Suflet păcătos
Părinte!
Eu sunt păcătos.
Dar tu, câte păcate ți-a fost dat
s-auzi , Părinte,
învață-mă bisericos
și zi-mi câteva cuvinte
din rugăciunea ta
de om evlavios.
Prin beznă drumu-i lung
nu-i nimeni să mă îndrume
și sufletul îmi cade
precum o piatră
aruncată în genune.
Rogu-te,
te rog Părinte
din psalmul învierii
dă-mi un licăr de lumină,
și binecuvântează-mă în pioșenie.
Sunt păcătos Părinte…Sunt!
Categoria: Poezii filozofice
Toate poeziile autorului: Silvia Mihalachi
Data postării: 21 noiembrie 2022
Vizualizări: 1317
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Priveghi
Poem: Această minunată copilărie
O primă carte cu versurile lui Grigore Vieru în limba italiană a fost lansată la Chişinău
Poem: Enantioză
Poem: Poem poetic poezit
MII DE CĂRȚI PENTRU CEI MICI. La Chişinău s-a deschis un târg de carte pentru copii
Poem: Tentație divină
Poem: Adevărul
Romanul Notre Dame de Paris a devenit cea mai căutată carte din librării