Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Cătălin Teodoreanu
Data postării: 11 iulie 2024
Vizualizări: 399
Poezii din aceiaşi categorie
Poem special de amor
Există amor fără poem de amor?
Nu există un asemenea amor...
Amorul este poemul de amor
Și-i singurul adevăr..
Am aflat asta privindu-ți ochii,
Frumoșii înamorați ochi,
Ce-au rămas fără lacrimi în trecut...
Iubito tu ești amorul meu,
Iar eu sunt poemul tău,
În locul plânsului am ales să ne iubim,
Să visăm împreună, de ce nu?
Privește cum dragostea noastră se scrie singură,
Atâtea trăiri vor să-și cânte poemelele lor...
Noi suntem doi spectatori
Ce-și privesc visele prinse în povești de iubire,
Există amor fără poem de amor?
Nu există un asemenea amor...
Amorul este poemul de amor
Și-i singurul adevăr..
Iubito tu ești amorul meu,
Iar eu sunt poemul tău!
(26 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Iubita mea...
Iubita mea a mai trecut un an,
Și am făcut în zori o nebunie,
Ți-am cumpărat ce n-are un profan,
Ți-am cumpărat eterna veșnicie.
Apoi hotarul lumii l-am trecut,
Și-am hoinărit la ei prin piețe,
Ți-am cumpărat puțin din sfântul lut,
Ce îți oferă veșnic tinerețe.
Iubita mea de-acum nemuritoare,
Iubita mea, ce pururi tânără vei fi,
Eu pentru toate am făcut prinsoare,
Și pentru toate, cu viața voi plăti.
Iubita mea ce neînsemnată-i plata,
Doar un declic al inimii bătăi,
Te rog înfige-mi tu în inimă săgeata,
Să mor încet, privind în ochii tăi.
Stiu...
Știu femeie... că de el ți-e dor
Știu că nu-i deloc ușor
Să ți-l scoți din a ta minte
Doar scriind pe foi, cuvinte...
Știu femeie... te-ai obișnuit cu el
Și cu vinul lui la fel
Dezvoltând un sentiment
De dor... permanent.
Știu femeie...
L-ai visat și zi și noapte
Așteptând să te gândească,
Ți-a fost rugă printre șoapte
Așteptând să te găsească...
Știu femeie...
Vrei să-l ții la piept cu dor
Să te simtă cum respiri
Trupul să-ți îmbrace ușor
În parfumul lui de vin...
Dar spune-mi, tu femeie,
Tu flacără ce arzi etern!
Cum as putea să mi te sting?
El, nu mai este cel de ieri!
...Nu vreau durerea să-ți încing...
Azi femeie...
Ți-e taina ce-o porți in suflet
Și-l simți în orice răsuflet,
Femeie...
Tot ce-ai visat cândva să-ți fie
Ți-e azi... un pahar de poezie!
Un sărut (a 6 -a poezie din seria ,,În căutarea dragostei")
1. Îți sărut mâna catifelată, cu dragul cel mai mare
Și-o țin strâns, prin foc de-oi trece, nu-i dau drumul
Pot să fiu mort, promit că te voi strânge tare
Chiar dacă îmi voi rupe în două sufletul
2. Îți sărut fruntea ta caldă cu ardoare
Și inima-ți ascult cum bate ca într-un refren
Tu fiind nota preferată din cântare
În sufletul meu pictată, cel mai frumos desen
3. Îți sărut obrajii tăi, roși ca focul
Știu că mă voi face negru ca un cărbune
Nu contează...să mă urâțesc cu totul
Ars fiind în chinul dor, pentru tine
4. Îți sărut buzele tale, moi și dulci
Și te voi lăsa în mine să pătrunzi
Să-mi furi și cel din urmă strop de iubire, căci
Numai tu, vreau să mă cuprinzi
5. Îți sărut până și cea mai adâncă rană
Și cu lacrimi în ochi, te voi aștepta oricât
Să-mi pui cu cea mai mare grijă, durerea ta în mână
S-o ducem amândoi, măcar cât de cât
6. Îți sărut și cea mai neagră parte a ta
Și te voi accepta așa cum ești
Cu bune, cu defecte....eu nu vreau pe alta
Îți spun sincer, tu mă înnebunești
7. Te sărut și atunci când te pierzi în tăcere
Și pe mine mă consideri ca un nimeni
Lacrima-ți de diamant îmi aduce grea durere
Dar te ador cum n-o face nimeni
8. Îți sărut și orgoliul tău de fier
Și voi aștepta să se topească
Până când lacrimile-ți pier
Și iubirea o să ne unească
9. Îți sărut cu atenție și a ta nepăsare
Și te voi înțelege în orice minut
Dacă chiar vrei, mă voi porni în retragere
Dar nu fără ați oferi, un sărut
o clipă-mpreună
Încât nu pot - Privirea,
Întreaga-ți frumusețe să-ți cuprind...
Dar ochii acei-dumnezeiești
Ce scânteie-o suflare
Cum nu pot iubi vreo alta...
Nu-i pot uita! Sentimentul arde
Trupu-mi mult suferind
Ce râsul tău îl vindecă!
Aș suferi o eternitate - singur,
În schimbul unei clipe-mpreună!
Sub lumina falsă-a lunii
Amorul nostru-i sincer adevăr;
Geloase stele pe-a noastră strălucire
Se sting și mor grămadă-n cer,
Lăsând Vidul pustiit,
Iar noi doi lumina Lui...
Să ne odihnim pe pășuni conforte
Ce-nverzesc în jurul nostru;
Să-ți simt suflarea caldă
Ce sufletu-mi dezgheață!
Mâna mea pe trupu-ți se plimbă,
Ușor se topește și-l cuprinde,
Ș-apoi-n sânge se afundă:
De-a ta inimă m-apropii...
Mă sting în tine din amor
Și cât pieptu ți se umflă
Trăiesc prin tine;
Iar când în sine se va afunda
Vom trece-mpreună dincolo - orice ar fi -
Căci mi-e frică singur.. fără tine.
DIN LIVADA CU MASLINI
Din livada cu măslini,
Imn cântat de heruvimi,
Se aude-n ceas de seară,
Picurând lumina-n ceară...
Sub icoanele prea sfinte,
Cartea sacră în cuvinte,
Ferecată în cleștar,
Stă deschisă în altar...
Peste turlele-smerite,
Cu aripile-aurite,
Zboară îngerii-nspre stele,
Preaslăvind raiul cu ele...
Praf de stele luminat,
Fă-mă, Doamne, pe-nserat,
Și m-așterne în pridvor,
Lin, să cânt ca un izvor...
Curs în calea dragei mele,
Ca o miere peste piele,
Imn cântat de heruvimi,
Din livada cu măslini...
#ingerulmeu
Poem special de amor
Există amor fără poem de amor?
Nu există un asemenea amor...
Amorul este poemul de amor
Și-i singurul adevăr..
Am aflat asta privindu-ți ochii,
Frumoșii înamorați ochi,
Ce-au rămas fără lacrimi în trecut...
Iubito tu ești amorul meu,
Iar eu sunt poemul tău,
În locul plânsului am ales să ne iubim,
Să visăm împreună, de ce nu?
Privește cum dragostea noastră se scrie singură,
Atâtea trăiri vor să-și cânte poemelele lor...
Noi suntem doi spectatori
Ce-și privesc visele prinse în povești de iubire,
Există amor fără poem de amor?
Nu există un asemenea amor...
Amorul este poemul de amor
Și-i singurul adevăr..
Iubito tu ești amorul meu,
Iar eu sunt poemul tău!
(26 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Iubita mea...
Iubita mea a mai trecut un an,
Și am făcut în zori o nebunie,
Ți-am cumpărat ce n-are un profan,
Ți-am cumpărat eterna veșnicie.
Apoi hotarul lumii l-am trecut,
Și-am hoinărit la ei prin piețe,
Ți-am cumpărat puțin din sfântul lut,
Ce îți oferă veșnic tinerețe.
Iubita mea de-acum nemuritoare,
Iubita mea, ce pururi tânără vei fi,
Eu pentru toate am făcut prinsoare,
Și pentru toate, cu viața voi plăti.
Iubita mea ce neînsemnată-i plata,
Doar un declic al inimii bătăi,
Te rog înfige-mi tu în inimă săgeata,
Să mor încet, privind în ochii tăi.
Stiu...
Știu femeie... că de el ți-e dor
Știu că nu-i deloc ușor
Să ți-l scoți din a ta minte
Doar scriind pe foi, cuvinte...
Știu femeie... te-ai obișnuit cu el
Și cu vinul lui la fel
Dezvoltând un sentiment
De dor... permanent.
Știu femeie...
L-ai visat și zi și noapte
Așteptând să te gândească,
Ți-a fost rugă printre șoapte
Așteptând să te găsească...
Știu femeie...
Vrei să-l ții la piept cu dor
Să te simtă cum respiri
Trupul să-ți îmbrace ușor
În parfumul lui de vin...
Dar spune-mi, tu femeie,
Tu flacără ce arzi etern!
Cum as putea să mi te sting?
El, nu mai este cel de ieri!
...Nu vreau durerea să-ți încing...
Azi femeie...
Ți-e taina ce-o porți in suflet
Și-l simți în orice răsuflet,
Femeie...
Tot ce-ai visat cândva să-ți fie
Ți-e azi... un pahar de poezie!
Un sărut (a 6 -a poezie din seria ,,În căutarea dragostei")
1. Îți sărut mâna catifelată, cu dragul cel mai mare
Și-o țin strâns, prin foc de-oi trece, nu-i dau drumul
Pot să fiu mort, promit că te voi strânge tare
Chiar dacă îmi voi rupe în două sufletul
2. Îți sărut fruntea ta caldă cu ardoare
Și inima-ți ascult cum bate ca într-un refren
Tu fiind nota preferată din cântare
În sufletul meu pictată, cel mai frumos desen
3. Îți sărut obrajii tăi, roși ca focul
Știu că mă voi face negru ca un cărbune
Nu contează...să mă urâțesc cu totul
Ars fiind în chinul dor, pentru tine
4. Îți sărut buzele tale, moi și dulci
Și te voi lăsa în mine să pătrunzi
Să-mi furi și cel din urmă strop de iubire, căci
Numai tu, vreau să mă cuprinzi
5. Îți sărut până și cea mai adâncă rană
Și cu lacrimi în ochi, te voi aștepta oricât
Să-mi pui cu cea mai mare grijă, durerea ta în mână
S-o ducem amândoi, măcar cât de cât
6. Îți sărut și cea mai neagră parte a ta
Și te voi accepta așa cum ești
Cu bune, cu defecte....eu nu vreau pe alta
Îți spun sincer, tu mă înnebunești
7. Te sărut și atunci când te pierzi în tăcere
Și pe mine mă consideri ca un nimeni
Lacrima-ți de diamant îmi aduce grea durere
Dar te ador cum n-o face nimeni
8. Îți sărut și orgoliul tău de fier
Și voi aștepta să se topească
Până când lacrimile-ți pier
Și iubirea o să ne unească
9. Îți sărut cu atenție și a ta nepăsare
Și te voi înțelege în orice minut
Dacă chiar vrei, mă voi porni în retragere
Dar nu fără ați oferi, un sărut
o clipă-mpreună
Încât nu pot - Privirea,
Întreaga-ți frumusețe să-ți cuprind...
Dar ochii acei-dumnezeiești
Ce scânteie-o suflare
Cum nu pot iubi vreo alta...
Nu-i pot uita! Sentimentul arde
Trupu-mi mult suferind
Ce râsul tău îl vindecă!
Aș suferi o eternitate - singur,
În schimbul unei clipe-mpreună!
Sub lumina falsă-a lunii
Amorul nostru-i sincer adevăr;
Geloase stele pe-a noastră strălucire
Se sting și mor grămadă-n cer,
Lăsând Vidul pustiit,
Iar noi doi lumina Lui...
Să ne odihnim pe pășuni conforte
Ce-nverzesc în jurul nostru;
Să-ți simt suflarea caldă
Ce sufletu-mi dezgheață!
Mâna mea pe trupu-ți se plimbă,
Ușor se topește și-l cuprinde,
Ș-apoi-n sânge se afundă:
De-a ta inimă m-apropii...
Mă sting în tine din amor
Și cât pieptu ți se umflă
Trăiesc prin tine;
Iar când în sine se va afunda
Vom trece-mpreună dincolo - orice ar fi -
Căci mi-e frică singur.. fără tine.
DIN LIVADA CU MASLINI
Din livada cu măslini,
Imn cântat de heruvimi,
Se aude-n ceas de seară,
Picurând lumina-n ceară...
Sub icoanele prea sfinte,
Cartea sacră în cuvinte,
Ferecată în cleștar,
Stă deschisă în altar...
Peste turlele-smerite,
Cu aripile-aurite,
Zboară îngerii-nspre stele,
Preaslăvind raiul cu ele...
Praf de stele luminat,
Fă-mă, Doamne, pe-nserat,
Și m-așterne în pridvor,
Lin, să cânt ca un izvor...
Curs în calea dragei mele,
Ca o miere peste piele,
Imn cântat de heruvimi,
Din livada cu măslini...
#ingerulmeu
Alte poezii ale autorului
Ia-mă iubito...
Ia-mă iubito şi mă frânge ca pe o pâine coaptă
Şi dă-mă la sărmanii ce trec pe lângă poartă,
Să le astâmperi foamea cumva cu nişte pâine
Şi să-şi aducă aminte din când în când de mine.
Ia-mă iubito şi du-mă la oala cu mâncare
Şi aruncă-mă-n bucate ca pe un praf de sare
Şi dă-mă de pomană la oamenii de rând,
De mine să-şi aducă aminte când şi când.
Ia-mă iubito şi mă varsă prin cănile de lut,
Ca pe vinul cel roşu şi dulce la băut,
Să-nchine toţi săracii, atunci când mă vor bea,
Din când în când iubito...în amintirea mea.
Două astre
Tot rătăcesc prin locuri stranii,
Dar care-mi par şi familiare,
Îngândurat mă-ntreb întruna
Cum am ajuns în ele oare?
Că nu-mi aduc deloc aminte
Cum s-a-ntâmplat de m-am pierdut
Şi nu-nţeleg unde mă aflu
Şi nici nu ştiu când am trecut.
Pe un tărâm plin de lumină,
Înveşmântat în raze albastre
Ce cad, pe sub a frunţii boltă,
De pe un cer cu două astre.
Ce-s străjuite, de aproape,
De tâmple adânci ca nişte văi...
Iubita mea încep a crede
Că m-am pierdut în ochii tăi.
Mereu e primăvară
Sub soarele iubirii,
Mereu e primăvară
Şi înfrunzesc arinii,
Mereu cocorii zboară.
Mereu au flori salcâmii
Şi roşii-s trandafirii,
Ca ale tale buze,
Sub soarele iubirii.
Şi e mereu explozie
De verde prin livezi,
Şi dealurile arată
Ca ochii tăi cei verzi.
Şi-ntruna cântă mierla,
Şi izvoru'-ntruna curge,
Şi glasul lor se-ngână
Cu glasul tău cel dulce.
Sub al iubirii soare,
Dă iarba să răsară,
Mereu răsare o floare,
Mereu e primăvară.
Doar trupul tău fierbinte
Ca a soarelui dogoare,
Mai mult aduce a vară,
Sub al iubirii soare.
De mine oricât fugi...
De mine oricât fugi, mă jur,
Iubitul tău că am să fiu,
Al tău sărut ca să ţi-l fur...
Că pot şi vreau şi ştiu.
Şi-oricât de mult mă ocoleşti,
În braţe eu am să te iau,
Aşa că să te pregăteşti...
Că pot şi ştiu şi vreau.
Şi parcă-ai da să fugi, dar stai
Să te sărut cu foc,
Când mâna-ţi cer şi tu mi-o dai...
Că şti că vreau şi pot.
Contradicţii de sezon
E toamnă şi prin vie
Te caut cu nesaţ,
Cad frunzele pe glie,
Eu simt cum mă înalţ!
E iarnă latră câinii,
Pe alee te curtez,
Au îngheţat salcâmii,
Eu simt că mă topesc!
E primăvară iarăşi
Şi încă te seduc,
Mustesc de sevă caişii,
Eu simt că mă usuc!
E vară şi sub floarea
De tei, azi ne iubim,
De soare arde zarea,
Noi doi ne răcorim!
Fără tine
Se pare că fără tine,
Din moment ce te-ai născut,
Cosmosul în întregime,
Altă soartă ar fi avut.
Doar pentru că eşti în viaţă,
Universul are un rost
Şi este acum de faţă,
Altfel nici nu ar fi fost.
Sau...şi de-ar fi existat
Fără tine, pe un alt drum,
Altcumva ar fi arătat,
Altceva ar fi fost acum.
Un alt cer, un alt pământ,
Un alt răsărit de soare,
Alţi nori duşi de un alt vânt,
Călători spre altă zare.
Se pare că mii de stele,
Verile cu nopţi senine,
Eu şi dorurile mele,
Eram altfel...fără tine.
Ia-mă iubito...
Ia-mă iubito şi mă frânge ca pe o pâine coaptă
Şi dă-mă la sărmanii ce trec pe lângă poartă,
Să le astâmperi foamea cumva cu nişte pâine
Şi să-şi aducă aminte din când în când de mine.
Ia-mă iubito şi du-mă la oala cu mâncare
Şi aruncă-mă-n bucate ca pe un praf de sare
Şi dă-mă de pomană la oamenii de rând,
De mine să-şi aducă aminte când şi când.
Ia-mă iubito şi mă varsă prin cănile de lut,
Ca pe vinul cel roşu şi dulce la băut,
Să-nchine toţi săracii, atunci când mă vor bea,
Din când în când iubito...în amintirea mea.
Două astre
Tot rătăcesc prin locuri stranii,
Dar care-mi par şi familiare,
Îngândurat mă-ntreb întruna
Cum am ajuns în ele oare?
Că nu-mi aduc deloc aminte
Cum s-a-ntâmplat de m-am pierdut
Şi nu-nţeleg unde mă aflu
Şi nici nu ştiu când am trecut.
Pe un tărâm plin de lumină,
Înveşmântat în raze albastre
Ce cad, pe sub a frunţii boltă,
De pe un cer cu două astre.
Ce-s străjuite, de aproape,
De tâmple adânci ca nişte văi...
Iubita mea încep a crede
Că m-am pierdut în ochii tăi.
Mereu e primăvară
Sub soarele iubirii,
Mereu e primăvară
Şi înfrunzesc arinii,
Mereu cocorii zboară.
Mereu au flori salcâmii
Şi roşii-s trandafirii,
Ca ale tale buze,
Sub soarele iubirii.
Şi e mereu explozie
De verde prin livezi,
Şi dealurile arată
Ca ochii tăi cei verzi.
Şi-ntruna cântă mierla,
Şi izvoru'-ntruna curge,
Şi glasul lor se-ngână
Cu glasul tău cel dulce.
Sub al iubirii soare,
Dă iarba să răsară,
Mereu răsare o floare,
Mereu e primăvară.
Doar trupul tău fierbinte
Ca a soarelui dogoare,
Mai mult aduce a vară,
Sub al iubirii soare.
De mine oricât fugi...
De mine oricât fugi, mă jur,
Iubitul tău că am să fiu,
Al tău sărut ca să ţi-l fur...
Că pot şi vreau şi ştiu.
Şi-oricât de mult mă ocoleşti,
În braţe eu am să te iau,
Aşa că să te pregăteşti...
Că pot şi ştiu şi vreau.
Şi parcă-ai da să fugi, dar stai
Să te sărut cu foc,
Când mâna-ţi cer şi tu mi-o dai...
Că şti că vreau şi pot.
Contradicţii de sezon
E toamnă şi prin vie
Te caut cu nesaţ,
Cad frunzele pe glie,
Eu simt cum mă înalţ!
E iarnă latră câinii,
Pe alee te curtez,
Au îngheţat salcâmii,
Eu simt că mă topesc!
E primăvară iarăşi
Şi încă te seduc,
Mustesc de sevă caişii,
Eu simt că mă usuc!
E vară şi sub floarea
De tei, azi ne iubim,
De soare arde zarea,
Noi doi ne răcorim!
Fără tine
Se pare că fără tine,
Din moment ce te-ai născut,
Cosmosul în întregime,
Altă soartă ar fi avut.
Doar pentru că eşti în viaţă,
Universul are un rost
Şi este acum de faţă,
Altfel nici nu ar fi fost.
Sau...şi de-ar fi existat
Fără tine, pe un alt drum,
Altcumva ar fi arătat,
Altceva ar fi fost acum.
Un alt cer, un alt pământ,
Un alt răsărit de soare,
Alţi nori duşi de un alt vânt,
Călători spre altă zare.
Se pare că mii de stele,
Verile cu nopţi senine,
Eu şi dorurile mele,
Eram altfel...fără tine.