Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: ANONIM
Data postării: 26 iunie
Vizualizări: 229
Poezii din aceiaşi categorie
Poetul iubirii
Există om,există poetul iubirii,
Există orice omul dorește să fie.
Există ură ori vorbe deșarte,
Există iubire există și șoapte,
Dar sunt trepte și trepte,
Precum văi dar și dealurile toate,
Unele sus altele joase
Oamenii stau sprijiniți și vorbesc despre ele.
Există Rai,există tristețe,
Există alegeri bune sau greșelile multe,
Există acum,ieri este mort precum este moartă clipa cea scursă ...
Iar mâine e visul ce se-așteaptă de cei mulți care speră prea multe,
Neștiind niciunul că moartea poate să le rupă pe toate...
Poetul iubirii este singurul care îmi seamănă mie...
Eu sunt iubito cel care vrea să te cânte,
Tu doar primește mirajul vorbelor mele!
Eu sunt poetul care nu încetează să-ți spună aceleași cuvinte mereu revorbite,
Dimineața, ziua sau noaptea,
Te iubește și iar te iubește!
(27 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Utopia unei melodii
Soarele e gelos pe tine
Caci stralucesti la infinit
Iar cu ale tale miscari suave
Poti simti in jur cum totul incepe sa se clatine
Tu esti armonia din tropote
Ale sunetelor de metal
Mangaierea acelor zgomote
Instalandu-se linistea-n fofote
Tu esti culoarea din note
Ale simfoniilor de liniști
Acompaniata de mangaierile tale
Care pica grav pe portative
Poate ca nu, Poate ca da, poate..poate
Dar nu cred ca exista o alta piesa
Cum sunt de a tale intesitate
Care de cum le auzi,le simti, esti sedat de placere
Precum actiunea unor gloante
Asa ma ataci pe mine
Iar gandurile mi-s uscate
De cand nu-ti mai sunt propietate
Inima mea umblă desculță
Si beata de-a ta placere
Imi spune ca nu renunță,
E depententa de a ta existență
Poate ca da, poate ca nu, poate...poate
Alta lume nu mai e
De sperat, nu mai ai ce
Dar poate ca nu, poate ca da, poate....poate
Mai frumoasă de Laura Stoica în germană
Ești departe și ai asupra mea
O putere imensă
Mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Ce șansă că te-am cunoscut
Nu mai credeam în iubire de mult.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
N-am mai fost îndrăgostită așa nicicând
Fericirea pe care-o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț să iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
Să mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț sa iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Uneori fără tine
Drumul e greu
Aș vrea să fii cu mine,
Cu mine mereu.
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Schöner
Du bist weit weg und du hast mich
Eine immense Kraft
Ich wache jeden Tag lächelnd auf
Was für eine Chance, Sie kennengelernt zu haben
Ich habe lange nicht an die Liebe geglaubt.
Ich möchte in deiner liebevollen Welt bleiben
So verliebt war ich noch nie
Das Glück, das ich erhalte
Ich möchte es nur mit dir leben
Mit dir lerne ich lieben.
Sie sehen mich
Schöner als ich weiß
Du lässt mich fühlen
Dass ich der Mittelpunkt der Welt bin
Und du beruhigst mich, du beruhigst mich, du beruhigst mich
Mit süßen Worten
Mein Herz will sie nicht anlügen
Er möchte nicht, dass du es vergisst.
Ich möchte in deiner liebevollen Welt bleiben
Jeden Tag lächelnd aufwachen
Das Glück, das ich erhalte
Ich möchte es nur mit dir leben
Mit dir lerne ich lieben.
Sie sehen mich
Schöner als ich weiß
Du lässt mich fühlen
Dass ich der Mittelpunkt der Welt bin
Und du beruhigst mich, du beruhigst mich, du beruhigst mich
Mit süßen Worten
Mein Herz will sie nicht anlügen
Er möchte nicht, dass du es vergisst.
Manchmal ohne dich
Der Weg ist hart
Ich möchte, dass du bei mir bist,
Immer mit mir.
Das Glück, das ich erhalte
Ich möchte es nur mit dir leben.
Sie sehen mich
Schöner als ich weiß
Du lässt mich fühlen
Dass ich der Mittelpunkt der Welt bin
Und du beruhigst mich, du beruhigst mich, du beruhigst mich
Mit süßen Worten
Mein Herz will sie nicht anlügen
Er möchte nicht, dass du es vergisst.
Am înțeles...
M-am îndoit de-a ta iubire
Crezând că tu nu m-ai iubit!
N-am înțeles schimbata-ți fire
Și cât de mult ai suferit.
Acum, am înțeles a ta iubire,
Căci sacrificiul tău divin
Prea mare a fost și peste-ți fire
Cu umilință, eu mă-nclin!
Scumpei mele soții Valeria, 29 Noiembrie 2022, ora 05:00
Și-am să iubesc
Am auzit deja destul despre iubire
Precum un înger e descrisă-n poezie
Plutind frumos se-arată-n vis, o amăgire
Acea minune-i des respinsă și nu-i bine
De te-a atins ține-o adânc ascunsă-n tine
Să n-o arăți, vor crede mulți că-i o stafie
Doar prin legende-a apărut ființă vie
N-au înțeles probabil ce-i o poezie
Pare o molimă ce schimbă totu-n tine
De te-a atins ești condamnat pe mii de zile
În realitate-aduce zâmbet, bucurie
E despre oameni când e vorba de iubire
Cu toate aste-am să iubesc același nume
Și-am să iubesc până iubesc-ul mă supune
Am să iubesc cât o să fie-această lume
Și-am să iubesc până sfârșitul va apune
Și-am să iubesc chiar dacă-mi arde totu-n cale
Și-am să iubesc până iubesc-ul nu mai doare
Am să iubesc la nesfârșit fără hotare
Până ce soarele apus nu mai răsare
Și-am să iubesc pân-am să pier de dor, de jale
Și-am să iubesc până la ultima bătaie
Și-am să iubesc până ce oasele n-au carne
Chiar dacă tot ce-am să iubesc îmi dă uitare
Dar ce păcat, iubirea-i des o crudă farsă
De ești iubit poate atunci să ai speranță
Un te iubesc nu mai prezintă importanță
Nu știe sufletul săracul de ai șansă
Tristețea rătăcitelor iubiri
Visele stinse plecă-n zbor din realitate
Caută nopțile șoptind cuvinte vii
Umblă rănite ascunzând sinceritate
Lăsând tristețea înecându-se-n beții
Orele curg înșiruind secunde moarte
Ceasul zorește numărând zile pustii
Verile pleacă strămutându-se departe
Hâdă tristețea scuturând zăpezi târzii
Soarele fuge aruncând lumini uscate
Orbește zările privirilor zglobii
Întunecând tote culorile pictate
Transformă purpura tristeții în stihii
Frunzele cad dezvăluind patimi speriate
Se-așează lespede vopsite ruginii
Astupă florile strivite și-ngropate
Plânge tristețea cu petale argintii
Palmele ard incendiind lacrimi semnate
Mângâie cerul amintirilor vâslind
Despică norii vălurind tăceri private
Întinde negura tristeții răscolid
Urmele dor mărturisind cărări voalate
Rănește zborul sub copite umilind
Strivite aripi ofilindu-se tăiate
Plutește liberă tristețea rătăcind
Alte poezii ale autorului
Cicatrici de iubire
Simt cum carnea se desprinde
Încet-încet de la os,
În fiecare pulsație, o luptă,
În fiecare suspin, un secret minuțios.
În adâncurile ființei, un strigăt,
Îngropat sub straturi de tăcere,
Cuvinte nerostite, ca niște săgeți,
Îmi străpung sufletul cu durere.
Iubirea a fost o flacără vie,
Dar acum, rămâne doar un scrum,
Căci ne-am jucat cu focul
Și am ars tot ce aveam mai bun.
De-aș putea să dezbrac sufletul
De aceste săgeți invizibile,
De fantomele neclare ale trecutului,
De rănile adânci ce par imposibile.
Aș vrea să-mi îmbrățișez durerile,
Să le transform în aripi de zbor,
Căci chiar și din cenușa iubirii,
Se poate naște un nou fior.
de Guțul Cristina
cum ar fii?
cum ar fi sa fim din nou,la fel ce eram odata
fericiti ne sarutam,neinteresandu te de alta fata
te iubeam atat de tare,incat nimic n avea scapare
dar intr o noapte oarecare,tu m ai uitat la departare
nu stiu daca ma mai iubesti,sper ca voi alfa vreodata
in radioul meu,suna piesa ta preferata
ce mai vremuri,asa frumoase
dorul de tine,mai rau ca pielea ta de matase
asa dulce tu erai,incat incet ma sarutai
amintirile noastre,vor ramane ascunse n noi pan la ultimul trifoi
cum ar fi?
sa ne iubim din nou?
la fel ca n prima zi?
pana ultimul din noi,se va rataci
Patentul udat de iubire...
Se întâmpla de dimineață, eu beam cafeaua la fereastră
Când a sunat telefonul.
Vocea ta îmi părea o soaptă ce mă învăluie și mă tăvălește
Prin undele nevăzute ale imaginației 5G…
Problema era spinoasă, dar tot insistam, mai alert, mai monoton
când îți păream Superman
când îmi păreai Pamela Anderson.
N-am mai stat la taclale,
mi-am luat halatul din dotare și am început să scotocesc printre apartamentele din bloc
apartamentul tau rece de tot.
Când mi-ai deschis, erai într-un halat de casă,
erai frumoasă, frumoasă și grasă,
cu părul vâlvoi, cum e dragostea dintre noi
eu eram cu halatul cel bun
voiam să te impresionez…
Mi-ai arătat caloriferul, am scos patentul și cheia franceză
și parcă simțeam cum se declanșează
căldura în casă.
O iubire mecanică, o iubire de gheață era relația noastră.
Ti-ai aprins suav o țigară,
caloriferul șuiera ca la gară
și, rând pe rând, element cu element, am redeschis fluxul de căldură,
iar tot universul meu devenea acum al tău.
Ți-ai lăsat lângă pat halatul, la fel și eu, am lasat și ochelarii
Deja te vedeam mai bine, frumoasă, înaltă,
Precum fecioara, curată.
Mi-ai zis satisfăcută:„ Vai, domnule!”,
ți-am răspuns: „Măi, doamnă!”…
N-a fost nevoie de mai mult, te-ai aplecat să-mi ridici patentul ud
și mi-am amintit de Marcu, amicul meu care e arcaș de fel
și care ți-a strecurat în sân câteva săgețele
cu numele meu scris pe ele,
dar pentru că n-aveai banii la tine, mi-ai zis să mai vin și mâine,
fără să-mi dai vreun indiciu, un număr, un viciu,
măcar o țigară fumată de gura-ți suavă…
De-atunci tot umblu besmetic
prin blocul nostru excentric
să te caut, să te găsesc
așa cum te-am văzut prima dată
înaltă, frumoasă, întoarsă…
Nu știu cum e sa fii fericit
Ploaia, furtună și vremerea rea este exact ce se întâmplă în zona mea
Astea ma liniștesc, cu ce e rău încep sa ma obisnuiesc
Vreau liniște, dar nu gasesc
De ce oare sa ma mai obosesc?
Viata lovește peste tot
E nevoie de un antidot,
E rău de tot.
Îmi e frica și de umbra mea
Dar nimeni nu vede, oare e bine asa?
Lumea zice sa iau în seama și faptul ca mi se întâmplă lucruri bune,
Dar lucrurile nasoale ma umplu de spume.
As fi vrut sa am viata de căcat de la început, dacă era asa acum, probabil nu era prea mult.
Pur și simplu toate pe care mi le doresc, nu se îndeplinesc ceea ce e prostesc, nebunesc și deprimesc. Bye!
Copilărie
Casa părintească
Casa unde am copilărit
Cineva timpul sa l oprească
Că deodată ne a părăsit
Genunchi juliti pe stradă
Fericiți la masă
Mâini rupte prin ograda
Și copilăria era frumoasă
Cireșe vara noi luam
Și nimeni telefon nu avea
Iarna la focul șemineului povesteam
Și bunica ne colinda
Banii doar niște hârtii erau
De etichete nu ne interesa
Bomboanele ne bucurau
Cu Iphone nu ne recompensa
Uite așa copilaria la noi a fost
A trecut și a fost perfect
Când ne jucam lapte gros
Copilarie te respect!
întâlnire
spune-mi cărțile preferate
și ce muzică asculți
ca să pot să te cunosc mai bine