Cinci ori ca la început
Mă gândesc atâta oară, la tine
Deși, in realitate, trei cuvinte îs prea puține,
Din cap să-mi ieși, tu nu ai vrut
Cinci ori ca la început.
Recunosc , realitatea m-a străpuns
Par o fată ce nu are nimic de ascuns,
Mi-ai ieșit din cap, dar mi s-a părut
Cinci ori ca la început .
Tu, un băiat înalt, dar nu aș fi crezut ,
Că m-ar fi atras vreodată , deci am tăcut .
Iar după luni- împreuna ce le-am petrecut ,
Cinci ori ca la început.
Te ignoram, interes alături căutam
Cu tot sufletul , dar firul l-am pierdut,
“De ce el?” mă întrebam , mă tot pierdeam
Cinci ori ca la început.
Să fi fost ochii cei blânzi,
Ori zâmbetul atât de încrezut ?
Te-am uitat, dar tot mi-ai apărut
Cinci ori ca la încăput.
Ești libertin, nu cauți nimic în serios
Altele fug, uneori pare chiar grețos .
Iar eu stau, uitându-mă dintr-un colț tăcut
Cinci ori ca la început.
Mi-e frică să recunosc, nici prietenelor, nici ție,
Uneori mi-e rușine s-o fac și pentru sine.
Dar nu pot schimba nimic din trecut
Cinci ori ca la început.
Și iată-mă acum, in speranța ca totul se va schimba
Caci știu, niciodată nu voi primi atenția ta…
Încerc și eu sa pun un punct,
Cinci ori ca la început.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Revenco Annabeth 
Data postării: 14 martie 2023
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 776
