Doare
Doare;
Doare atât de tare ,
Ca o sabie înfrântă-n piept
Înjunghiat pe-atât de nedrept.
Doare;
Doare ,că nici grai nu am ,
Nici putere, niciun gram,
Mi-am pierdut și-a mea valoare.
Doare;
Doare, că nici data viitoare
Nu se va schimba nimic ,
În gândul tău, eu fiind un trecător pitic.
Doare;
Doare și speranța mă ucide
Căci pe răni îmi toarnă acide
Nu pot suporta a ta plecare.
Deci nu m-auzi că mă doare ?!
Sau nu mai am grai eu oare?
Sau în capul tău sunt un ecou
De plan doi dar totuși erou….
Nu o să mă opresc , căci doare !
Doare ! Doare! Doare! Doare!
Doare insuportabil de tare
Nu mai rezist această stare.
Și strig mai tare : Doare !
Tu poate din mirare
Mă vei simți , mă vei auzi
La mine poate te vei gândi.
Cad în genunchi, mă doare ,
E prea târziu , cu totul am slăbit.
Iar când vei primi a mea scrisoare
Să știi că te-am iubit.
Categoria: Poezii de despărţire
Toate poeziile autorului: Revenco Annabeth
Data postării: 10 februarie
Vizualizări: 367