BASME
Simt din nou ca iubesc,
Simt din nou bucurie in suflet
Ca un copil ce vede pentru prima data marea
Iar iubirea nebuna ce ti-o port,
E primul sentiment pur de care nu vreau sa ma lepad.
Desi te iubesc in pacat,
Esti mai dulce decat marul muscat de Eva,
Si-ti simt buzele de o mie de ori mai dulci
Decat mierea de albine.
As vrea sa traim intr-o poveste Disney,dar nu,nu suntem in basme
Ci in viata reala unde totul se plateste .
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Tabus Anca Oana
#Oana
Data postării: 27 martie 2023
Vizualizări: 744
Poezii din aceiaşi categorie
Vremea amintirilor!
Mă simt pe lume omul fericit
Când știu unde îmi este inima,
Ți-am dat-o ție cu împrumut
Și cont am căpătat..din prima
Ești lângă mine de când mă știu
Că-mi este dificil să număr anii,
Și niciodată nu am fost singur
Și-n doi am pus la punct dușmanii
Când viața ne-a trimis și încercări
Noi împreună am găsit răspunsuri,
Nu ne-am lăsat mințiți de oameni
Și înțelepți am trecut peste certuri
Cândva ne-am găsit unul pe altul
Și am făcut perechea potrivită,
Iar Domnul ne-a dăruit urmașul
Și viața a devenit una-mplinită
Acum e vremea amintirilor
Și-a faptelor făcute-n timp,
Și tot mai des ne întrebăm?
Ce-am dat? ca să primim..la schimb?
Patentul udat de iubire...
Se întâmpla de dimineață, eu beam cafeaua la fereastră
Când a sunat telefonul.
Vocea ta îmi părea o soaptă ce mă învăluie și mă tăvălește
Prin undele nevăzute ale imaginației 5G…
Problema era spinoasă, dar tot insistam, mai alert, mai monoton
când îți păream Superman
când îmi păreai Pamela Anderson.
N-am mai stat la taclale,
mi-am luat halatul din dotare și am început să scotocesc printre apartamentele din bloc
apartamentul tau rece de tot.
Când mi-ai deschis, erai într-un halat de casă,
erai frumoasă, frumoasă și grasă,
cu părul vâlvoi, cum e dragostea dintre noi
eu eram cu halatul cel bun
voiam să te impresionez…
Mi-ai arătat caloriferul, am scos patentul și cheia franceză
și parcă simțeam cum se declanșează
căldura în casă.
O iubire mecanică, o iubire de gheață era relația noastră.
Ti-ai aprins suav o țigară,
caloriferul șuiera ca la gară
și, rând pe rând, element cu element, am redeschis fluxul de căldură,
iar tot universul meu devenea acum al tău.
Ți-ai lăsat lângă pat halatul, la fel și eu, am lasat și ochelarii
Deja te vedeam mai bine, frumoasă, înaltă,
Precum fecioara, curată.
Mi-ai zis satisfăcută:„ Vai, domnule!”,
ți-am răspuns: „Măi, doamnă!”…
N-a fost nevoie de mai mult, te-ai aplecat să-mi ridici patentul ud
și mi-am amintit de Marcu, amicul meu care e arcaș de fel
și care ți-a strecurat în sân câteva săgețele
cu numele meu scris pe ele,
dar pentru că n-aveai banii la tine, mi-ai zis să mai vin și mâine,
fără să-mi dai vreun indiciu, un număr, un viciu,
măcar o țigară fumată de gura-ți suavă…
De-atunci tot umblu besmetic
prin blocul nostru excentric
să te caut, să te găsesc
așa cum te-am văzut prima dată
înaltă, frumoasă, întoarsă…
Ce n-ași da...
Ce n-aș da…
S-o pot lua iar de la capăt,
Să te pot iubi înc-odată,
Să-ți pot fura înc-un sărut,
A mea dragoste spulberată.
Ce n-aș da…
Să fiu una din lacrimile tale,
Să nasc din ochii tăi,
Să-ți pot aluneca pe obraji,
Pentru a-ți muri pe buze…
Și dacă visele ar deveni realitate,
Ne-am întoarce iar la acel început,
Cu promisiuni și săruturi pe-ndelete,
Până când timpul ar fi de nepătruns.
Dar acum, rămân doar amintirile,
Lacrimi și șoapte învăluite-n tăcere,
Sperând că iubirea, chiar și-n vis,
Ne va reuni din nou, așa cum am promis.
Pentru un suflet ce nu i-a păsat
1.Ora 2 dimineața
Și prefer să imi vezi fața
Distrusă de trecut și de dezamăgiri,
Cu ochii mei pustii.
2.Mâna mea, în mâna ta
Așa imi apărai inima
Visând la o speranță pentru ,,noi”
Pentru care luptăm amândoi..
3.Ai fost în mintea mea,
Pentru a mă lumina
Crezând ca așa o să îmi revin,
Neștiind că sentimentele mele vin.
4.Și totul acum este distrus,
Și visul meu s-a dus
-Scânteie dintre noi ,stinge-te!
Și du-te pe apa sâmbetei!
5.,,Ușa “ pe care am descuiat-o,
Păstreaz-o!
Pentru fata ta perfectă
Pentru ca eu sunt defectă.
6.Ții la mine și mă placi,
Dar prefer să nu te bagi
Neștiind dragostea pe care ți-o port,
Călcând în picioare tot…
7.Nopți la rând plângând,
Mă lași să mă frământ
Pentru decizia pe care o vei lua,
Deși știu că nu sunt eu cea care va conta!
8.Nopți la rând pierdute,
Pentru un suflet cu duplicate
Iubind defectul principal,
Ca pe un câine sărman.
9.Scanteia apare la fiecare privire,
Iubind acea sclipire
Și totul pare normal ,
Până la final…
10.,,-Luptă,luptă pentru tot ce suntem noi!”
Dar nu suntem pe aceași lungime de undă amandoi
Tu în cautarea fetei perfecte
Iar eu iubindu-ți toate aceste defecte!
11.Sinceră am fost de la început,
Necrezând ca e de neconceput
Ca iubirea dintre doua suflete,
Poate provoca atâtea regrete!
12.Săruturi fine pe pielea mea,
Ai reușit să îmi furi inima
Neștiind în ce m-am băgat,
Te-am îndepărtat…
13.Indecis de sentimentele pentru ,,noi”,
Ai reușit să îmi dai fiori
Și toate momentele purpurii,
Au devenit doar amintiri…
14.Crezi ca sentimentele dispar,
Dar eu tot apar
În urma ta crezând,
Că mai ai un ultim cuvânt.
15. Momentul în care eu voi renunța,
Știu ca tu vei fi plecat deja
Într-o lume în care visele se îndeplinesc,
Eu visând la tine ….împietresc.
16. Grija pe care încă mi-o porți,
O vei da la toți
Crezând ca vei găsi ce căutai,
-Fericire,tu îmi lipseai…
17. Sufletul îmi este sfărmat,
Pentru un om căruia nu i-a păsat
Fluturii iubirii … molii sunt,
Distruși de omul care sunt…
18. Iubindu-te în taina nesfarșitei gândiri,
Am preferat să nu știi
O rană din nou va apărea ,
Iar tu vei dispărea!
19. Din calea fericirii tale voi pleca,
Sperând să mă pot îndeparta
De un suflet ce il iubesc
Dar sentimentul este unul evreiesc.
20. Zeitate nu mi-ai fost nici azi,nici ieri,
Dar temple îți croiesc
Pentru inima bună pe care o ai
Iubindu-te cu tot ce ai..
21. Prietenia în dragoste s-a transformat
Nopți la rând pe coridorul întunecat
Sufletele noastre iubindu-se
Cum alții nu reușise..
22. Ne rănim voluntar
Că dragostea e ca un Car
Carul Mic și Carul Mare
Iubindu-se în depărtare..
23. Sacrificii sunt dispusă să fac
Pentru un asemenea bărbat
Pentru care femeia îi este o zeitate
Cum nu am mai văzut în altă parte;
24. Ți-am acceptat principiile
Pentru un simplu vis cu tine
Devenind aceași inimă
Iubindu-ne fără măsură..
25. Dar nu am curajul să o fac
Să îti spun cât de mult te plac
De frica principiilor tale
Mă vei ține la depărtare.
26. Și visele, doar vise rămân
Iubindu-mă ușor, plăpând
Până diminețile reci mi te fură
Dar măcar am un simplu zâmbet pe gură..
27. Am sperat doar că vei lua decizii corecte
Pentru două suflete pereche
Care se vor lupta la nesfarșit
Pentru un vis neîmplinit.
28. Lacrimile nu îmi vor dispărea
Până cand tu nu vei apărea
În viața mea, un duh poți să fii
Singura dorință să îmi fii!
Pardonne-moi ce caprice d'enfant în maghiară
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi
C'était le temps des « je t'aime »
Nous deux on vivait heureux dans nos rêves
C'était le temps des « je t'aime »
Et puis j'ai voulu voler de mes ailes
Je voulais vivre d'autres amours
D'autres « je t'aime », d'autres « toujours »
Mais c'est de toi que je rêvais la nuit mon amour
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi
C'était vouloir et connaître
Tout de la vie, trop vite peut-être
C'était découvrir la vie
Avec ses peines, ses joies, ses folies
Je voulais vivre comme le temps
Suivre mes heures, vivre au présent
Plus je vivais, plus encore je t'aimais tendrement
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi.
Bocsásd meg ezt a gyerekes szeszélyt
Bocsáss meg, gyere vissza hozzám, mint korábban
Túlságosan szeretlek, és nem tudok nélküled élni
Bocsásd meg ezt a gyerekes szeszélyt
Bocsáss meg, gyere vissza hozzám, mint korábban
Túlságosan szeretlek, és nem tudok nélküled élni
Ez volt a "szeretlek" ideje
Mi ketten boldogan éltünk álmainkban
Ez volt a "szeretlek" ideje
És akkor a szárnyaimmal akartam repülni
Más szerelmeket akartam megtapasztalni
Mások „szeretlek”, mások „mindig”
De te vagy az, akiről álmodtam éjjel, szerelmem
Bocsásd meg ezt a gyerekes szeszélyt
Bocsáss meg, gyere vissza hozzám, mint korábban
Túlságosan szeretlek, és nem tudok nélküled élni
Ez akarás és tudás volt
Az életben minden, talán túl gyorsan
Az élet felfedezése volt
Bánataival, örömeivel, őrületeivel
Úgy akartam élni, mint az idő
Kövesse nyomon az óráimat, éljen a jelenben
Minél tovább éltem, annál jobban szerettelek gyengéden
Bocsásd meg ezt a gyerekes szeszélyt
Bocsáss meg, gyere vissza hozzám, mint korábban
Túlságosan szeretlek, és nem tudok nélküled élni.
Brațele în care mă regăsesc
Cred că mă înțelegi,fiindcă văd acea sclipire
Din ochii mei, rânjetul ăla lung ca de copil cu-n surâs ideal.
Mă văd fericită alături de al tău braț
M-ai scos din râpa nesfârșită și m-ai adus pe câmpie
Mi se pare ireal.
Îmi alungi până și amarul fierii mele
Cu acei ochi, cu acel stil de a vorbi
Mă faci să nu mai știu ce e real
Mă pierd în jurul a mii de stele
Dar tu când mă găsești în final începi a-mi șopti:
“Nu-ți observ defectele. Nu mai vărsa lacrimi ca n-ai de ce.
Am să găsesc mereu o cale să nu te mai simți ca și cum ai sta pe ace.”
N-am mai simțit de mult acest sentiment de acceptare de sine
Ma faci să mă pot descărca în ale tale brațe
Să mă spun , să-ți spun suspinele
Și să nu mă simt ciudat după ce am terminat
De spus cuvintele de nespus…
Vremea amintirilor!
Mă simt pe lume omul fericit
Când știu unde îmi este inima,
Ți-am dat-o ție cu împrumut
Și cont am căpătat..din prima
Ești lângă mine de când mă știu
Că-mi este dificil să număr anii,
Și niciodată nu am fost singur
Și-n doi am pus la punct dușmanii
Când viața ne-a trimis și încercări
Noi împreună am găsit răspunsuri,
Nu ne-am lăsat mințiți de oameni
Și înțelepți am trecut peste certuri
Cândva ne-am găsit unul pe altul
Și am făcut perechea potrivită,
Iar Domnul ne-a dăruit urmașul
Și viața a devenit una-mplinită
Acum e vremea amintirilor
Și-a faptelor făcute-n timp,
Și tot mai des ne întrebăm?
Ce-am dat? ca să primim..la schimb?
Patentul udat de iubire...
Se întâmpla de dimineață, eu beam cafeaua la fereastră
Când a sunat telefonul.
Vocea ta îmi părea o soaptă ce mă învăluie și mă tăvălește
Prin undele nevăzute ale imaginației 5G…
Problema era spinoasă, dar tot insistam, mai alert, mai monoton
când îți păream Superman
când îmi păreai Pamela Anderson.
N-am mai stat la taclale,
mi-am luat halatul din dotare și am început să scotocesc printre apartamentele din bloc
apartamentul tau rece de tot.
Când mi-ai deschis, erai într-un halat de casă,
erai frumoasă, frumoasă și grasă,
cu părul vâlvoi, cum e dragostea dintre noi
eu eram cu halatul cel bun
voiam să te impresionez…
Mi-ai arătat caloriferul, am scos patentul și cheia franceză
și parcă simțeam cum se declanșează
căldura în casă.
O iubire mecanică, o iubire de gheață era relația noastră.
Ti-ai aprins suav o țigară,
caloriferul șuiera ca la gară
și, rând pe rând, element cu element, am redeschis fluxul de căldură,
iar tot universul meu devenea acum al tău.
Ți-ai lăsat lângă pat halatul, la fel și eu, am lasat și ochelarii
Deja te vedeam mai bine, frumoasă, înaltă,
Precum fecioara, curată.
Mi-ai zis satisfăcută:„ Vai, domnule!”,
ți-am răspuns: „Măi, doamnă!”…
N-a fost nevoie de mai mult, te-ai aplecat să-mi ridici patentul ud
și mi-am amintit de Marcu, amicul meu care e arcaș de fel
și care ți-a strecurat în sân câteva săgețele
cu numele meu scris pe ele,
dar pentru că n-aveai banii la tine, mi-ai zis să mai vin și mâine,
fără să-mi dai vreun indiciu, un număr, un viciu,
măcar o țigară fumată de gura-ți suavă…
De-atunci tot umblu besmetic
prin blocul nostru excentric
să te caut, să te găsesc
așa cum te-am văzut prima dată
înaltă, frumoasă, întoarsă…
Ce n-ași da...
Ce n-aș da…
S-o pot lua iar de la capăt,
Să te pot iubi înc-odată,
Să-ți pot fura înc-un sărut,
A mea dragoste spulberată.
Ce n-aș da…
Să fiu una din lacrimile tale,
Să nasc din ochii tăi,
Să-ți pot aluneca pe obraji,
Pentru a-ți muri pe buze…
Și dacă visele ar deveni realitate,
Ne-am întoarce iar la acel început,
Cu promisiuni și săruturi pe-ndelete,
Până când timpul ar fi de nepătruns.
Dar acum, rămân doar amintirile,
Lacrimi și șoapte învăluite-n tăcere,
Sperând că iubirea, chiar și-n vis,
Ne va reuni din nou, așa cum am promis.
Pentru un suflet ce nu i-a păsat
1.Ora 2 dimineața
Și prefer să imi vezi fața
Distrusă de trecut și de dezamăgiri,
Cu ochii mei pustii.
2.Mâna mea, în mâna ta
Așa imi apărai inima
Visând la o speranță pentru ,,noi”
Pentru care luptăm amândoi..
3.Ai fost în mintea mea,
Pentru a mă lumina
Crezând ca așa o să îmi revin,
Neștiind că sentimentele mele vin.
4.Și totul acum este distrus,
Și visul meu s-a dus
-Scânteie dintre noi ,stinge-te!
Și du-te pe apa sâmbetei!
5.,,Ușa “ pe care am descuiat-o,
Păstreaz-o!
Pentru fata ta perfectă
Pentru ca eu sunt defectă.
6.Ții la mine și mă placi,
Dar prefer să nu te bagi
Neștiind dragostea pe care ți-o port,
Călcând în picioare tot…
7.Nopți la rând plângând,
Mă lași să mă frământ
Pentru decizia pe care o vei lua,
Deși știu că nu sunt eu cea care va conta!
8.Nopți la rând pierdute,
Pentru un suflet cu duplicate
Iubind defectul principal,
Ca pe un câine sărman.
9.Scanteia apare la fiecare privire,
Iubind acea sclipire
Și totul pare normal ,
Până la final…
10.,,-Luptă,luptă pentru tot ce suntem noi!”
Dar nu suntem pe aceași lungime de undă amandoi
Tu în cautarea fetei perfecte
Iar eu iubindu-ți toate aceste defecte!
11.Sinceră am fost de la început,
Necrezând ca e de neconceput
Ca iubirea dintre doua suflete,
Poate provoca atâtea regrete!
12.Săruturi fine pe pielea mea,
Ai reușit să îmi furi inima
Neștiind în ce m-am băgat,
Te-am îndepărtat…
13.Indecis de sentimentele pentru ,,noi”,
Ai reușit să îmi dai fiori
Și toate momentele purpurii,
Au devenit doar amintiri…
14.Crezi ca sentimentele dispar,
Dar eu tot apar
În urma ta crezând,
Că mai ai un ultim cuvânt.
15. Momentul în care eu voi renunța,
Știu ca tu vei fi plecat deja
Într-o lume în care visele se îndeplinesc,
Eu visând la tine ….împietresc.
16. Grija pe care încă mi-o porți,
O vei da la toți
Crezând ca vei găsi ce căutai,
-Fericire,tu îmi lipseai…
17. Sufletul îmi este sfărmat,
Pentru un om căruia nu i-a păsat
Fluturii iubirii … molii sunt,
Distruși de omul care sunt…
18. Iubindu-te în taina nesfarșitei gândiri,
Am preferat să nu știi
O rană din nou va apărea ,
Iar tu vei dispărea!
19. Din calea fericirii tale voi pleca,
Sperând să mă pot îndeparta
De un suflet ce il iubesc
Dar sentimentul este unul evreiesc.
20. Zeitate nu mi-ai fost nici azi,nici ieri,
Dar temple îți croiesc
Pentru inima bună pe care o ai
Iubindu-te cu tot ce ai..
21. Prietenia în dragoste s-a transformat
Nopți la rând pe coridorul întunecat
Sufletele noastre iubindu-se
Cum alții nu reușise..
22. Ne rănim voluntar
Că dragostea e ca un Car
Carul Mic și Carul Mare
Iubindu-se în depărtare..
23. Sacrificii sunt dispusă să fac
Pentru un asemenea bărbat
Pentru care femeia îi este o zeitate
Cum nu am mai văzut în altă parte;
24. Ți-am acceptat principiile
Pentru un simplu vis cu tine
Devenind aceași inimă
Iubindu-ne fără măsură..
25. Dar nu am curajul să o fac
Să îti spun cât de mult te plac
De frica principiilor tale
Mă vei ține la depărtare.
26. Și visele, doar vise rămân
Iubindu-mă ușor, plăpând
Până diminețile reci mi te fură
Dar măcar am un simplu zâmbet pe gură..
27. Am sperat doar că vei lua decizii corecte
Pentru două suflete pereche
Care se vor lupta la nesfarșit
Pentru un vis neîmplinit.
28. Lacrimile nu îmi vor dispărea
Până cand tu nu vei apărea
În viața mea, un duh poți să fii
Singura dorință să îmi fii!
Pardonne-moi ce caprice d'enfant în maghiară
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi
C'était le temps des « je t'aime »
Nous deux on vivait heureux dans nos rêves
C'était le temps des « je t'aime »
Et puis j'ai voulu voler de mes ailes
Je voulais vivre d'autres amours
D'autres « je t'aime », d'autres « toujours »
Mais c'est de toi que je rêvais la nuit mon amour
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi
C'était vouloir et connaître
Tout de la vie, trop vite peut-être
C'était découvrir la vie
Avec ses peines, ses joies, ses folies
Je voulais vivre comme le temps
Suivre mes heures, vivre au présent
Plus je vivais, plus encore je t'aimais tendrement
Pardonne-moi ce caprice d'enfant
Pardonne-moi, reviens moi comme avant
Je t'aime trop et je ne peux pas vivre sans toi.
Bocsásd meg ezt a gyerekes szeszélyt
Bocsáss meg, gyere vissza hozzám, mint korábban
Túlságosan szeretlek, és nem tudok nélküled élni
Bocsásd meg ezt a gyerekes szeszélyt
Bocsáss meg, gyere vissza hozzám, mint korábban
Túlságosan szeretlek, és nem tudok nélküled élni
Ez volt a "szeretlek" ideje
Mi ketten boldogan éltünk álmainkban
Ez volt a "szeretlek" ideje
És akkor a szárnyaimmal akartam repülni
Más szerelmeket akartam megtapasztalni
Mások „szeretlek”, mások „mindig”
De te vagy az, akiről álmodtam éjjel, szerelmem
Bocsásd meg ezt a gyerekes szeszélyt
Bocsáss meg, gyere vissza hozzám, mint korábban
Túlságosan szeretlek, és nem tudok nélküled élni
Ez akarás és tudás volt
Az életben minden, talán túl gyorsan
Az élet felfedezése volt
Bánataival, örömeivel, őrületeivel
Úgy akartam élni, mint az idő
Kövesse nyomon az óráimat, éljen a jelenben
Minél tovább éltem, annál jobban szerettelek gyengéden
Bocsásd meg ezt a gyerekes szeszélyt
Bocsáss meg, gyere vissza hozzám, mint korábban
Túlságosan szeretlek, és nem tudok nélküled élni.
Brațele în care mă regăsesc
Cred că mă înțelegi,fiindcă văd acea sclipire
Din ochii mei, rânjetul ăla lung ca de copil cu-n surâs ideal.
Mă văd fericită alături de al tău braț
M-ai scos din râpa nesfârșită și m-ai adus pe câmpie
Mi se pare ireal.
Îmi alungi până și amarul fierii mele
Cu acei ochi, cu acel stil de a vorbi
Mă faci să nu mai știu ce e real
Mă pierd în jurul a mii de stele
Dar tu când mă găsești în final începi a-mi șopti:
“Nu-ți observ defectele. Nu mai vărsa lacrimi ca n-ai de ce.
Am să găsesc mereu o cale să nu te mai simți ca și cum ai sta pe ace.”
N-am mai simțit de mult acest sentiment de acceptare de sine
Ma faci să mă pot descărca în ale tale brațe
Să mă spun , să-ți spun suspinele
Și să nu mă simt ciudat după ce am terminat
De spus cuvintele de nespus…
Alte poezii ale autorului
Primăvară
Bucuria primăverii ploioase
Se așterne în sufletele noastre,
Ghioceii albi,clopoței în plina splendoare,
Răsar din pamântul lui Dumnezeu atotputernic .
Incep sa simt mirosul bucuriei oamenilor
Ce ies la lecturat prin parcuri...
Și de zumzăitul copiilor celor mici
Și neastâmparați .
Simt puțină invidie că nu mai pot
avea mentalitatea de a ma juca de dimineață
Pâna la apusul soarelui .
Aș vrea să simt macar odata
Zvolta fericirii acelor vremuri...
RENAȘTERE
Am reînceput viața cu atribuții de ” OM MARE ” ,
Mă uit în urma anilor ce au trecut
ca ninsoarea prin iarna inocentă ...
Aparent nu mă simt copil,
Dar nici societatea nu mă ia
în considerare cu drepturi depline..
Încerc să fac totul exemplar,
Dar sunt rătăcită printre norii
lui Cupidon de care nu mă pot lepada
până la nunta de aur .
INCEP
Incep a scrie aceste versuri
cernand o lacrima .
Plang in asternut ca o femeie inselata de barbat ,
Insa eu am fost inselata de viata.
As fi vrut sa-si fi cerut scuze,
dar si-a pus cureaua la pantaloni,
in picioare pantofii de calcat suflete neocrotite,
Palaria ca un domn de afaceri si a plecat,
Lasand in urma tot ce nu se poate repara de oameni .
ZIUA BARFELOR
Lacrimile reflecta plansul inimii,
Ele vorbesc despre sentimentele traite...
Amintirile țin în dosare greșelile vieții,
Le țin pentru confesiune
În batalia mea,
Iar caracterul ramane imun la ură.
Oamenii judeca dupa mancarea
Activitatilor,la garnitura cu barfe
Aparent meniul este scurt cu
Cearta la pachet...
Aștept nota !
CITEȘTE ” PUȚIN”
P - PUȚINĂ IUBIRE ÎMPART...
U - UIMIT DE FRUMUSEȚEA FEMEII VICLENE,
Ț - TINDE SĂ INTRE ÎN PATUL MEU LARG DE FETE ,
I - INTUIEȘTE ȚINTA CU OCHII DE VIPERĂ NEBUNĂ...
N - N-AȘ VREA SĂ MĂ CORUPĂ CA EVA PE ADAM ÎN FRUNZIȘUL PĂCATULUI.
NINGE...
Ninge afară cu fulgi de fericire...
Asupra inimii mele,
Fața matură,dar zâmbetul de copil
entuziasmat,
Se dă cu sania pe derdelușul vieții
încercate...
Sau de bucuria zăpezii echivalentă
cu bucuria banilor ce nu-i am...
Primăvară
Bucuria primăverii ploioase
Se așterne în sufletele noastre,
Ghioceii albi,clopoței în plina splendoare,
Răsar din pamântul lui Dumnezeu atotputernic .
Incep sa simt mirosul bucuriei oamenilor
Ce ies la lecturat prin parcuri...
Și de zumzăitul copiilor celor mici
Și neastâmparați .
Simt puțină invidie că nu mai pot
avea mentalitatea de a ma juca de dimineață
Pâna la apusul soarelui .
Aș vrea să simt macar odata
Zvolta fericirii acelor vremuri...
RENAȘTERE
Am reînceput viața cu atribuții de ” OM MARE ” ,
Mă uit în urma anilor ce au trecut
ca ninsoarea prin iarna inocentă ...
Aparent nu mă simt copil,
Dar nici societatea nu mă ia
în considerare cu drepturi depline..
Încerc să fac totul exemplar,
Dar sunt rătăcită printre norii
lui Cupidon de care nu mă pot lepada
până la nunta de aur .
INCEP
Incep a scrie aceste versuri
cernand o lacrima .
Plang in asternut ca o femeie inselata de barbat ,
Insa eu am fost inselata de viata.
As fi vrut sa-si fi cerut scuze,
dar si-a pus cureaua la pantaloni,
in picioare pantofii de calcat suflete neocrotite,
Palaria ca un domn de afaceri si a plecat,
Lasand in urma tot ce nu se poate repara de oameni .
ZIUA BARFELOR
Lacrimile reflecta plansul inimii,
Ele vorbesc despre sentimentele traite...
Amintirile țin în dosare greșelile vieții,
Le țin pentru confesiune
În batalia mea,
Iar caracterul ramane imun la ură.
Oamenii judeca dupa mancarea
Activitatilor,la garnitura cu barfe
Aparent meniul este scurt cu
Cearta la pachet...
Aștept nota !
CITEȘTE ” PUȚIN”
P - PUȚINĂ IUBIRE ÎMPART...
U - UIMIT DE FRUMUSEȚEA FEMEII VICLENE,
Ț - TINDE SĂ INTRE ÎN PATUL MEU LARG DE FETE ,
I - INTUIEȘTE ȚINTA CU OCHII DE VIPERĂ NEBUNĂ...
N - N-AȘ VREA SĂ MĂ CORUPĂ CA EVA PE ADAM ÎN FRUNZIȘUL PĂCATULUI.
NINGE...
Ninge afară cu fulgi de fericire...
Asupra inimii mele,
Fața matură,dar zâmbetul de copil
entuziasmat,
Se dă cu sania pe derdelușul vieții
încercate...
Sau de bucuria zăpezii echivalentă
cu bucuria banilor ce nu-i am...